Efectul dronelor militare
Postat la: 03.08.2023 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Cât este efect militar propriu zis și cât este efect psihologic în acest asalt de-o parte și de cealaltă al dronelor militare? Au dronele realmente capacitatea de a provoca părții adverse distrugeri semnificative, sau rolul lor este mai degrabă de instrument de natură să îl intimideze pe inamic și să bage groaza în populație?
Pentru fiecare scenariu, există atât răspunsuri pozitive, cât și răspunsuri negative. Singurul lucru pe care trebuie să-l avem în vedere este faptul că, neavând persoane la bord, dronele nu sacrifică vieți ale propriilor combatanți. Fie că sunt drone aeriene, fie că sunt drone maritime, ele pot fi dirijate de la distanță și pot provoca distrugeri, fără pierderi semnificative. Aceste distrugeri pot fi mai mari sau mai mici. De pildă dronele maritime din dotarea armatei ucrainene au fost capabile, fără a risca viața propriilor militari, să transporte încărcături explozive suficient de mari pentru a deteriora de două ori așa numitul pod al lui Putin. Prin intermediul căruia acesta își poate aproviziona armatele de ocupație. În paranteză fie spus, tocmai din acest motiv, Statele Unite au decis crearea unor uriașe flote de drone maritime, de suprafață sau submarine, care în câțiva ani urmează să patruleze, dirijate de la distanță, pe toate oceanele lumii. Din această perspectivă, nici principalul competitor al Statelor Unite, China, nu stă cu brațele încrucișate.
Revenind la dronele aeriene, care în prezent sunt din ce în ce mai mult utilizate și de unii și de ceilalți, trebuie să subliniem prețul redus al acestora comparativ cu cel al unor aeronave militare cu pilot. Un F-16, de pildă, dincolo de costul extrem de ridicat, are nevoie pentru a decola și ateriza de aeroporturi adecvate și bine protejate. Pilotul unui F-16 necesită o pregătire de cel puțin câteva luni, cu toate costurile aferente. O aeronavă F-16 este deservită în medie de cinci persoane. Toți acești oameni trebuie să fie bine specializați și bine plătiți. Și există desigur costuri ridicate legate de contravaloarea kerosenului și de mentenanță. Pierderea unei aeronave F-16, chiar dacă piloții se catapultează, este mult mai dureros resimțită decât pierderea unei drone. Cu atât mai mult cu cât cele mai multe drone - mă refer la cele aeriene - sunt de tip kamikaze.
În altă ordine de idei, așa cum putem observa din desfășurarea războiului purtat între Rusia și Ucraina, din ce în ce mai mult drone sunt fabricate din resursele proprii ale statelor beligerante. Autoritățile de la Kiev se laudă - și poate pe bună dreptate - că dronele pe care le aruncă în luptă sunt din producție proprie, absolut toate componentele acestora fiind realizate de industria ucraineană. Nu este deloc de mirare faptul că industria de război din principalele state ale lumii se concentrează în prezent pe fabricarea dronelor.
Un avion de bombardament sau chiar și o rachetă de croazieră pot fi cu ușurință în prezent urmărite și interceptate și deci doborâte de către inamic. În timp ce o dronă poate ocoli, programată astfel fiind, toate radarele adversarului. Așa se și explică cum de este posibil ca din ce în ce mai multe drone ucrainene să provoace distrugeri la Moscova, fără ca antiaeriana Federației Ruse să le fi putut intercepta.
Pe de altă parte, pentru a-și păstra o dimensiune rezonabilă și pentru a beneficia de manevrabilitatea necesară, dronele aeriene nu pot fi încărcate în prezent cu suficient combustibil pentru a se deplasa cu o viteză accelerată și nici cu suficient explozibil pentru a provoca la impact distrugeri majore. Dar războiul accelerează cu o viteză uimitoare descoperiri și în materie de explozibili și în ceea ce privește combustibilul utilizat, pentru a crește capacitatea lor distructivă și, respectiv, viteza de deplasare.
Indiscutabil, nu numai dronele maritime, ci și cele aeriene, dacă își aleg în mod inteligent țintele, îi pot provoca adversarului daune semnificative în ceea ce privește tehnica de luptă a acestuia, în ceea ce-i privește pe combatanți sau obiectivele vizate, dintre care cele mai multe sunt militare.
Și fiindcă am ajuns la această nuanță, să mergem un pas mai departe și să subliniem faptul că dronele sunt utilizate în mare măsură și ca arme psihologice. Lovind în obiective militare aflate în proximitatea unor ținte civile, cum s-a întâmplat recent la Moscova, dronele ucrainene seamănă groaza în rândul populației. Și nu numai groaza. Ele pot genera fie reacții de desolidarizare cu conducerea de la Kremlin, fie, dimpotrivă, reacții de solidarizare. Depinde cât de informați și cât de dezinformați sunt în prezent cetățenii Federației Ruse. Opinia mea este că psihologii de la Kiev estimează că cel mai important efect în plan psihologic este descurajarea. Și desolidarizarea cu politicile agresive promovate de Kremlin.
Odată cu escaladarea războiului pe această cale, a utilizării masive a dronelor, toate regulile se schimbă. Pur și simpu nu mai există obiective sigure. Obiective perfect protejate. Și, la rândul lor, combatanții, dar și simpli cetățeni sunt mult mai expuși loviturilor care vin din cer. Sub ochii noștri se schimbă mai toate regulile purtării unui război.
Sorin Rosca Stanescu
ULTIMA ORA
-
A fost confirmat primul caz de gripă aviară transmisă pe traseul pasăre-vacă-om. Cum se manifestă virusul în acest caz
Gripa aviară înalt patogenă A(H5N1), care se răspândește în întreaga lume din 2020, a fost transmisă de la o vacă la un fermier din SUA. Este prima transmitere confirmată de la vacă la om a acestui virus.
-
Marcel Ciolacu pune în practică un plan care va schimba piața muncii și în România: se pregătește salariul minim european
Premierul Marcel Ciolacu a explicat că intenția clară a Guvernului este de a aplica de la 1 iulie măsura deja anunțată de a crește salariul minim brut la 3.700 de lei.
-
Supraveghere next level: Inteligenta Artificială a Google va întrerupe convorbirile telefonice în cazul în care consideră ca e necesar
Google a anunțat introducerea unor noi instrumente de detectare a escrocheriilor, care vor oferi alerte în timp real în timpul convorbirilor telefonice. Aceste instrumente utilizează inteligența artificială pentru a identifica modele de conversație asociate în mod obișnuit cu escrocheriile.
-
România e pe harta țărilor unde PIB va bubui: Europa Centrală și de Est devin puncte de interes pentru investitori
Europa Centrală şi de Est (CEE) devine o zonă tot mai relevantă pentru expansiunea internaţională a afacerilor, având în vedere perspectivele economice favorabile, se arată într-o analiză realizată de iBanFirst, referitoare la provocările companiilor din această regiune.
-
La 12 zile după nuntă, un tânăr din Indonezia a aflat că soția lui era de fapt un bărbat cu un plan ascuns
Un bărbat din Indonezia a avut parte de un adevărat șoc atunci când a aflat că soția lui, cu care era căsătorit de 12 zile, era, de fapt, un bărbat deghizat în femeie, care plănuise să stoarcă cât mai mulți bani de la el iar apoi să dispară.
-
Bea 13 căni pe zi ca sa se vindece de cancer. Ce s-a întâmplat cu o femeie care a ținut o dietă agresivă cu suc de morcovi
O femeie de 38 de ani a ajuns la spital în stare gravă, anul trecut, după ce a ținut o dietă cu suc de morcovi pentru a se vindeca de cancer. Chiar și când se afla pe patul de spital, prea slăbită pentru a se mișca și cu probleme de repsirație, femeia refuza total să primească tratament specific.
-
Trăim într-o zonă a Universului care n-ar trebui să existe și care sfidează legile fizicii
Există tot mai multe de dovezi că trăim în "vizorul" unui vid cosmic gigantic - cel mai mare observat vreodată. Astronomii au sugerat pentru prima dată un astfel de vid în 2013, iar de atunci dovezile existenței sale s-au tot adunat.
-
Consiliul Concurenței, anchetă la cererea premierului. Ciolacu: Acele scumpiri nu au niciun fundament economic
Premierul Marcel Ciolacu cere Consiliului Concurenței să înceapă o anchetă în care să verifice dacă creșterea cu peste 25% a prețurilor la detergenți au vreo justificare economică. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, spune că deja se fac verificări.
-
Nu te aștepți la așa ceva: Care va fi ultima ființă ce va trăi pe Pământ
Viața pe Pământ există de peste 3,7 miliarde de ani. Cu toate acestea, dacă ar avea loc un eveniment catastrofal, ar putea rămâne doar un singur animal. În ciuda provocărilor legate de originea vieții, odată stabilită, acesta este remarcabil de rezistent.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Cine e Atlantic Council - ce-l premiază pe Iohannis în SUA - un afront la adresa românilor!
- 2.Războiul împotriva Omului!
- 3.Trezește-te, popor român!
- 4.Dincolo de propaganda occidentală
- 5.Iohannis regretă primirea la Casa Albă
- 6.La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
- 7.Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
- 8.Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu
- 9.Război pe teritoriul Transilvaniei. Viktor Orban, UDMR și Guvernul României, contra Miklos Banffy
- 10.O colonie n-are voie să dețină companii naționale strategice!
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu