Dragnea și Codrin. Sindromul Stockholm pare contagios în ''Ospiciul numit România''

• Tweet

''Sindromul Stockholm este un răspuns psihologic care se dezvolta atunci cand victima unui abuz se atașează emoțional de abuzator, ajungând chiar să-i justifice atitudinea.

Astfel, pusă într-o situație extremă, victima înlocuiește frica, disprețul sau respingerea cu o reacție paradoxală de simpatie față de agresorul ei. La baza sindromului stă instinctul de supraviețuire.

Exact ca în evoluția relației dintre personajele serialului „La Casa de Papel", victimele ajung să trăiască sub iluzia unei cauze comune. Ele aleg să-și protejeze agresorul în fața autorităților și neagă orice ajutor venit din exterior.''

Am selectat una dintre definițiile disponibile ale celebrului Sindrom Stockholm pentru a da o explicație relativă celui mai suculent scandal al momentului, ce promite să aducă în public multe dezvăluiri din trecutul recent și acțiunile subterane din România, cel dintre Liviu Dragnea și Codrin Ștefănescu.

Codrin a reprezentat în PSD, încă de la venirea sa acolo în 2001, aripa naționalist-suveranistă a partidului, fapt ce i-a generat conflicte cu toți președinții PSD ce doreau să imprime partidului un așa-zis parcurs de tip euroatlantic, de fapt vroiau să îmbrace o haină care să-i valideze (și salveze!) în fața partenerului strategic american.

De Codrin era nevoie doar în campaniile electorale când trebuia să aducă voturile multe ale naționaliștilor, în rest era marginalizat sau, ca să fiu în ton cu tema editorialului, ''abuzat''. La fel a procedat cu el și Dragnea când era președinte, sunt notorii episoadele lor de interacțiune ''electrică'', iar Codrin ne mărturisește azi (și-și cere scuze!) că s-a comportat cu Dragnea în mod similar abuzatului de tip sindrom Stockholm, descris la început.

În filmul dezvăluirilor certe, readuse la lumină azi de către Codrin, Dragnea este și el un ''abuzat'', dar al sistemului ''Statului Paralel'', care l-a tot folosit, permițându-i însă să-l critice public pentru a-i asigura credibilitatea, până când l-au aruncat în pușcărie în urma unei stratageme ''de manual''.

Codrin, abuzatul lui Dragnea, dar dușman declarat al dușmanului-abuzator al acestuia, l-a apărat cum a putut pe fostul lider PSD pe durata detenției, a încercat să-i conserve cumva capitalul politic în timpul celor doi ani petrecuți după gratii, ba chiar i-a pregătit teleormăneanului și un partid la cheie, APP-ul, care să-i dea posibilitatea să joace politic din nou chiar din primul moment al eliberării.

Scandalul din aceste zile ne indică un Codrin vindecat/mărturisitor de simptomele sindromului ce l-au legat de ''camaradul său Liviu'', și face un gest salutar de dezvăluiri pentru (ce-a mai rămas din) presa ce vrea să priceapă cum au fost abuzați liderii României de către Statul Paralel, țara per ansamblu.

Dragnea apare însă ca fiind încă în mare suferință, poate chiar la apogeul bolii-abuzatului, și n-are altă posibilitate de contraatac decât să-l descrie pe Codrin ca făcând parte din categoria politicienilor de tip Churchill, cel care se ''spăla pe dinți dimineața cu coniac''. Atâta s-a putut, cum ar zice Petre Daea, un alt abuzat al lui Dragnea ...

Cozmin Gușă