De ce cade moțiunea de cenzură PNL

• Tweet

O moțiune de cenzură, dacă trece, generează în mod obligatoriu căderea Guvernului. Și formarea apoi a unui nou Guvern. Situație în care se poate ajunge inclusiv la schimbarea majorității parlamentare. Prin urmare, dacă moțiunea PNL trece, cu susținerea numărului necesar de voturi în Parlament, atunci se deschide posibilitatea ca acest partid să formeze noul Guvern. Dacă nu trece, atunci moțiunea de cenzură totuși poate atinge o serie de efecte importante în plan politic. Cu singura condiție ca dezbaterile să fie suficient de convingătoare și de bine argumentate pentru a șubrezi în viitor pozițiile alianței aflate la guvernare. Nu ne aflăm în niciuna dintre cele două ipoteze.

În ceea ce privește racolarea de parlamentari, cu voturile cărora să poată fi atins numărul necesar trecerii moțiunii de cenzură, PNL a eșuat. Afirm acest lucru înainte ca timpul pentru o asemeena operație să se fi consumat. Mă bazez pe semnalele care vin din Parlament. Singura șansă a PNL de-a strânge numărul necesar de voturi ar fi să-i aibă de partea lui pe reprezentanții tuturor partidelor din Opoziție, pe toți neafiliații, UDMR și grupul minorităților și un număr relativ mare de senatori și deputați din PSD și ALDE. Finalmente, este obligatoriu ca PNL să poată să rupă voturi din actuala majoritate. Acest lucru nu se va întâmpla.
PNL nu va găsi parlamentari din arcul puterii dispuși să întoarcă armele cu ocazia moțiunii de cenzură și să-i dea brânci din Palatul Victoria Guvernului Tudose. Mai mult chiar. Mă îndoiesc - și am toate motivele în acest sens - că UDMR va fi dispus să renunțe de dragul moțiuni de cenzură a PNL la numeroasele poziții pe care le deține în eșalonul doi al puterii executive. Iar dacă UDMR nu părăsește barca puterii, cu atât mai puțin vor vota pentru moțiune parlamentarii celorlalte minorități naționale. Concluzia este că PNL va pierde în bătălia moțiunii și încă la un scor umilitor.

Rămâne de analizat cel de-al doilea scenariu, în care un partid din Opoziție poate transforma o moțiune de cenzură într-o bătălie politică la capătul căreia să iasă întărit și să șubrezească în mod semnificativ puterea instalată la conducere. Ceea ce ar asigura principalului partid de Opoziție, în speță PNL-ului, o mai mare credibilitate în viitor și ar obliga electoratul, în special cel nehotărât, să se gândească mai bine dacă nu carecumva se configurează o alternativă la actuala majoritate. Ce condiții ar trebui întrunite pentru obținerea unui asemenea rezultat?

1). Înaintea introducerii moțiunii de cenzură, PNL ar fi trebuit să supună Guvernul unui tir de artilerie extrem de puternic și de bine țintit. Rând pe rând, cu ajutorul unor comunicatori foarte bine pregătiți, ar fi trebuit demontate public, în special în cadrul dezbaterilor televizate, presupusele realizări guvernamentale, în special cele din domeniile social, economic și legislativ. O operațiune care în mod obligatoriu trebuia să fie bine organizată, comunicatorii venind în fața opiniei publice de fiecare dată cu argumente zdrobitoare. Pentru a se întâmpla așa ceva, comisiile de specialitate ale PNL ar fi trebuit să fie conduse de specialiști de primă mărime în domeniile respective și ar fi trebuit să lucreze sistematic, întrunindu-se cel puțin o dată pe săptămână. Ceea ce nu s-a întâmpat nici dintr-un punct de vedere, nici din celălalt punct de vedere. Consecința este că aproape niciunul dintre comunicatori nu are muniția necesară și, ca urmare, nu este convingător în dezbatere.

2). Dacă scopul real al moțiunii de cenzură nu era dărâmarea Guvernului ci clătinarea lui, atunci strategia ar fi trebuit să fie diferită. În acest scenariu, PNL nu avea rost să-și epuizeze energiile și să-și pună între paranteze credibilitatea, încercând să încheie alianțe cu te miri cine, inclusiv cu Traian Băsescu. Asemenea combinații politice sunt necesare și utile doar în situația în care, prin intermediul lor, poate fi strâns numărul necesar de voturi pentru trecerea moțiunii. Dacă, din această perpectivă, succesul nu este garantat, atunci înțelegerile făcute cu oameni ca Traian Băsescu sau Dacian Cioloș sau cu reprezentanți ai USR nu numai că nu au niciun rost dar clatină și mai mult credibilitatea PNL.

3). Pentru a reuși să zdruncine crebilitatea guvernanților, PNL ar fi trebuit să aibă ca strategie atragerea unui electorat masiv de aproape 40% de români, care, dacă mâine ar avea loc alegerile parlamentare, nu ar ști cu cine să voteze. O minimă analiză sociologică ne arată că ce mai mulți dintre acești cetățeni își iubesc țara dar consideră că partidele nu fac suficient de mult pentru națiunea lor. Își iubesc libertățile democratice și economice dar au ajuns la concluzia că partidele parlamentare sau neparlamentare nu le reprezintă nici din această perspectivă interesele. În aceste două direcții, a naționalismului sănătos și a liberalismului economic și în planul drepturilor cetățenești ar fi trebuit să lovească liberalii pentru a transforma moțiunea de cenzură într-o victorie morală. Numai că PNL nu are niciun fel de mesaj național și de mult nu mai are nicun fel de demers cu adevărat liberal. Dacă, ipotetic, cei apoape 40% dintre cetățeni ar fi fost atrași de partea PNL, măcar în ceea ce privește întărirea Opoziției de stradă antiguvernamentale, am fi văzut în stradă mult mai mulți manifestanți, de ordinul milioanelor, ceea ce ar fi exercitat o presiune formidabilă atât asupra Guvernului și asupra partidelor parlamentare din arcul puterii. În aceste condiții, moțiunea de cenzură și dezbaterile pe marginea ei din Parlament ar fi putut constitui o palmă morală dar și o palmă politică, care și-ar fi atins ținta, apropiind momentul schimbării Guvernului PSD plus ALDE cu un Guvern al unei noi majorități.

Niciuna dintre cele trei condiții nu este îndeplinită. Urmează să tragem o concluzie simplă. Dacă Guvernul nu cade în urma moțiunii și nici în plan moral nu este atins obiectivul scontat, atunci această inițiativă politică nu are niciun rost. Dimpotrivă. Se dovedește că PNL nu este încă pregătit să guverneze. Dar se mai dovedește și faptul că nu este încă pregătit nici măcar pentru a face Opoziție.

Post Scriptum: O doamnă parlamentar PNL, ajunsă recent în acest partid, mi-a reproșat că, liberal fiind, sunt mult prea critic la adresa PNL. I-am răspuns că nu am încotro. Și că sunt extraordinar de mulți liberali ca mine, rămași în afara partidului și chiar a electoratului PNL, întrucât nu mai avem pe cine susține, atâta timp cât PNL nu-și recuperează substanța națională și substanța liberală. Și cred că sunt, în esența mea, mult mai liberal decât distinsa doamnă.

Sorin Rosca Stanescu