Cu rugăciuni și temenele la Cotroceni

• Tweet

Opoziția a decis. Va merge la președintele Klaus Iohannis nu pentru a propune vreun premier. Nu pentru a-l asigura pe acesta că în jurul PNL s-ar putea constitui peste noapte o majoritate parlamentară. Nici pentru a-și da cu presupusul legat de nominalizarea decisă de PSD. Liderii opoziței se prezintă în fața lui Klaus Iohannis pentru a-i solicita, nici mai mult nici mai puțin decât alegeri anticipate. Nici dacă ar fi oracolul din Delphi, el, președintele, nu ar putea decide așa ceva. Și nici măcar nu ar putea prognoza anticipatele. Asta dacă este de bună credință. Dar dacă nu este de bună credință?

Constituția României nu-i permite lui Iohannis să decreteze alegeri anticipate. Cu o singură excepție. Dacă nominalizează un premier de două ori la rând, iar acesta nu întrunește în Parlament voturile necesare în vederea instalării Guvernului. Atunci și numai atunci Iohannis poate dizolva Parlamentul și, în consecință, urmează să fie inițiate alegeri anticipate.

Cu alte cuvinte, liderii opoziției, în frunte cu Ludovic Orban, se duc la Cotroceni pentru a-i solicita președintelui să nominalizeze pentru formarea noului Guvern o persoană inacceptabiă pentru majoritatea PSD plus ALDE. Să ignore propunerea PSD plus ALDE și, la capătul consultărilor, să scoată din mânecă un Jolly Joker.

Poate chiar să-l propună pe Mihai Tudose. În această eventualitate, se poate aștepta într-adevăr ca majoritatea să nu omologheze oferta prezidențială. Și urmează pasul doi. Pentru că dizolvarea Parlamentului este în doi timpi. După ce premierul desemnat cade în Legislativ, Iohannis ar urma să mai facă o propunere. Tot o persoană inacceptabilă. Eventual din nou Mihai Tudose. Și asfel, într-adevăr, se poate ajunge la anticipate.

Concluzia este că opoziția îi solicită lui Klaus Iohannis să transforme o procedură până la urmă obișnuită de schimbare a unui Guvern într-o criză politică, economică și socială de durată. Pentru că întreaga procedură, până la dizolvarea Parlamentului și apoi până la organizarea alegerilor, formarea unei noi majorități și instalarea unui nou Guvern va dura luni de zile. În toată această perioadă, sub aspect economic cel puțin, România va fi paralizată. Și guvernată de un Executiv cu puteri amputate. În timp ce oamenii politici se vor răfui unii cu alții, se vor acuza reciproc, încercând să-și ostilizeze unii altora electoratele, românilor nu le rămâne altceva de făcut decât să fluiere a pagubă și să constate că buzunarele lor au rămas goale sau sunt chiar găurite. Evident, dacă ar proceda astfel, președintele Klaus Iohannis și absolut toți liderii opoziției vor încerca în mod insistent să explice că vinovat de criză este PSD. În timp ce liderii PSD vor afirma contrariul.

Speranțele Opoziției și ale lui Klaus Iohannis într-un asemenea scenariu ar fi că, la capătul crizei, Dreapta va obține suficient de multe voturi la alegerile anticipate încât să poată forma o majoritate care să-i permită președintelui să defileze către un al doilea mandat, iar actualei opoziții să vină la butoanele Executivului.

Am văzut așadar care este prețul unui asemenea proiect și care este miza. Ceea ce nu știm în acest moment este ce decizie urmează să ia Klaus Iohannis. Nu cred însă că liderii opoziției au înnebunit toți deodată și merg la Cotroceni solicitând anticipate fără să fi primit în acest sens unele asigurări prealabile.

Sorin Rosca Stanescu