Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x












Codruța, PNL și efectele afișului electoral

Postat la: 28.02.2019 | Scris de: ZIUA NEWS

0

PNL și-a făcut afiș electoral în toată regula cu Laura Codruța Kovesi, cu sigla sa și cu sigla Partidului Popular European, cu chipul fostei șefe DNA și cu enunțul triumfalist „am învins". Și a lipit afișul pe pereți. Cu ce efect?

Mesajul direct este că, în urma eforturilor europarlamentarilor liberali, care s-au adăugat celor ale Partidului Popular European, doamna Laura Codruța Kovesi a învins la Bruxelles. Că s-a dovedit a fi cel mai potrivit viitor procuror șef al Uniunii Europene. Că votul ținut la sân de Monica Macovei a fost nu numai adecvat, ci și norocos. Că decizia PNL, comunicată ferm cu câteva zile înainte, de a o susține cu toate forțele pe doamna Kovesi în competiția cu ceilalți doi candidați veniți din cele mai puternice state ale Europei, Germania și Franța, s-a dovedit corectă. Și câștigătoare.

Dacă acesta este mesajul direct al afișului, să vedem care este mesajul subliminal și să aflăm astfel de ce el are un caracter electoral, reprezentând un produs marca PNL, util viitoarelor alegeri. Defilând pe stindard cu Kovesi, șefii PNL care au luat acestă decizie sugerează implicit preferința pe care o au pentru această figură emblematică pentru unii români și pentru mulți europeni, în ceea ce privește rostul și eficiența luptei anticorupție. Cât timp Laura Codruța Kovesi rămâne unde e, adică în țară, anchetată pentru mai multe prezumtive infracțiuni, iar în Europa o zeiță a luptei anticorupție, la un pas de a fi numită oficial întâiul procuror al continentului, conotațiile acestui afiș și efectele sale în plan psihologic se înscriu în limite acceptabile. Dar dacă dinspre Europa va porni un vânt potrivnic în ceea ce o privește pe controversata doamnă? Dacă zarurile, care astăzi par aruncate într-un anumit fel, se mai sucesc odată pe tabla de joc europeană, ce se va întâmpla atunci cu frumosul afiș în care se disting pletele jucate cu delicatețe de vânt ale fostei șefe DNA?

Dacă privim din perspectivă electorală acest afiș cu mesaj triumfaist al PNL, putem trage instantaneu două concluzii:1) Că pentru PNL, votul dat de cele două Comisii ale Parlamentului European tranșează definitiv competiția pentru desemnarea marelui procuror european, iar acest rezultat este obținut prin eforturi și colaborarea strânsă dintre Partidul Popular European și Partidul Național Liberal din România; 2) Că acest rezultat este implacabil și, deci, nu va putea fi răsturnat. La fel cum bătut în cuie pare a fi și succesul pe care îl va obține PNL în alegerile europarlamentare, un câștig estimat de cei mai optimiști a un procent de 35% iar de cei mai pesimiști liberali la 28% și care se va concretiza într-un număr ridicat de mandate, care vor îngroșa în Parlamentul European rândurile popularilor. Nu există așadar nicio urmă de îndoială că așa stau lucrurile. Nici cel mai mic semn de întrebare referitor la decizia finală, care o va pironi în scaunul de procuror șef pe Laura Codruța Kovesi în următorii cinci ani, începând din 2020.

Dar dacă lucrurile nu stau așa? Dacă, cum sugeram mai sus, zarurile se vor mai întoarce o dată? Care este în esență situația? Și care este efectul, dacă se produce din nou o răsturnare de scor? Ce au văzut la Bruxelles românii care au urmărit evenimentele cu sufletul la gură?

E clar că desemnarea viitorului procuror șef al Uniunii Europene este o operațiune și o afacere politică sută la sută. Votul în toate rundele este dat exclusiv de oameni politici și în totalitate în baza unor criterii politice. Al doilea fapt pe care a putut să-l observe toată lumea este că, fiind o procedură cu totul și cu totul nouă, această desemnare a procurorului șef, nu au existat reguli prestabilite. Regulile au fost convenite pe parcursul jocului și schimbate în funcție de necesități. În linii mari, au fost epuizate până în prezent două runde. O rundă în care reprezentanții statelor membre, acreditați de guvernele lor, au acordat, fiecare în parte, un anumit punctaj celor trei candidați de pe lista scurtă. Procurorul francez a ocupat primul loc, la un scor aproape dublu de ceilalți doi clasați, procurorul român și procurorul german. Și astfel a fost exprimată voința guvernelor europene. În următoarea rundă, două comisii de specialitate ale Parlamentului European au votat la rândul lor în condițiile în care popularii europeni i-au retras sprijinul reprezentantului Germaniei, care nu a mai primit decât un singur vot. Acestă rundă s-a încheiat cu victoria Laurei Codruța Kovesi la o diferență de patru puncte față de candidatul francez. Și urmează runda a treia. Care poate fi sau care poate nu va fi ultima.

A treia rundă este cea mai dificilă. Și de această dată candidații nu mai au niciun rol de jucat. Trebuie să se ajungă la un consens deplin între cei care au produs primele rezultate atât de diferite. Cu alte cuvinte, guvernele europene, prin reprezentanții lor și Parlamentul European, prin politicienii care urmeză să fie desemnați, trebuie să negocieze până când vor ajunge la o înțelegere lipsită de orice echivoc. Nu se va mai vota. Când vor ieși din încăperea în care va avea loc respectiva negociere și unii și alții vor merge sută la sută pe mâna unui singur candidat dintre cei doi. Dar o negociere, orice negociere, presupune un schimb de avantaje. Oferi ceva, pentru a primi altceva. Ce ofertă vor putea face statele membre Parlamentului European, primind în schimb desemnarea candidatului Franței? Ce ofertă ar putea face statelor Parlementul European pentru a obține drept trofeu desemnarea Laurei Codruța Kovesi? Este greu de răspuns la această întrebare. Pur și simplu, pentru că nu a mai existat un precedent pentru acst tip de negocieri, ale căror reguli vor fi și ele adoptate din mers. Și adaptate în funcție de modul în care decurge disputa.

Cele mai multe dintre statele europene au optat pentru candidatul fancez. Franța însăși reprezentând al doilea pol de putere al Uniunii Europene. Cu toată mândria și cu tot orgoliul care derivă de aici. La Paris avem un președinte tânăr, aflat într-un prim mandat și care face eforturi consistente pentru a se reinventa și pentru a recupera pierderea electorală suferită încă înainte de ieșirea în stradă a vestelor galbene. Al doilea pol de putere, Germania, a renunțat la poporul candidat în condiții dezonorante pentru acesta, dar și pentru juriul care a făcut prima selecție și o susține pe Laura Codruța Kovesi. O susține atât statul german cât și Partidul Popular European la cârma căruia Berlinul s-a instalat. Iar eminența cenușie a acestei operații este indiscutabil cancelarul Angela Merkel, un om politic aflat la sfârșitul carierei sale de cancelar, poate la începutul unei noi cariere la vârful acestei familii de partide sau la vârful Uniunii Europene. Avem deci, la Paris și la Berlin, lideri de prim rang și extrem de motivați pentru a obține ce vor. Ce putem anticipa pornind de la această premiză? Că în spatele negocierior care vor avea loc la Bruxelles între Parlament și state vor sta cele două personalități de prim rang ale Uniunii Europene, care își vor disputa influența. Din această perspectivă, în prima rundă Franța s-a dovedit mai puternică. Ea a atras de partea candidatului francez un număr semnificativ mai mare dintre statele UE. Germania deci, acționând cu discreție în fundalul negcoierilor care vor avea lor la Bruxelles va trebui, rând pe rând, să convingă un număr suficient de mare de state să întoarcă armele și să meargă pe mâna Laurei Codruța Kovesi. Berlinul pleacă așadar această dispută cu un handicap. Dar pe care în principiu are forța de a-l anula. Utilizând o metodă cât se poate de clasică. Zahărul și biciul.

Este posibilă însă și o înțelegere la vârf. O înțelegere făcută pur și simplu peste capul satelor europene. O înțelegere directă pe axa Berlin-Paris. O înțelegere cum s-au mai văzut atâtea altele în trecut. La capătul ei, unul dintre cei doi poli de putere ai Europei ar putea să renunțe la luptă în favoarea celuilalt pol. În schimbul altor beneficii politice.

Am prezentat pe larg și poate prea amănunțit scenariile care se pot desfășura în următoarele câteva zile. Am făcut-o pentru a mă întoarce la afișul PNL, pe care l-am taxat drept un afiș în subliminal de tip electoral. Și pentru a putea să răspund acum, în fine, la întrebarea ce se va întâmpla dacă, din diverse motive, la capătul negocierii care urmează, Laura Codruța Kovesi pierde. Ce se va întâmpla în viața politică de la București. La prima vedere, efectul asupra imaginii PNL după distribuirea acestui afiș triumfalist ar putea fi devastatoare. Se va spune că PNL a proclamat o victorie pe care nu a obținut-o. A anunțat un gol, dar a trimis mingea în tribune. Pierderea de credibilitate ar putea fi majoră, la atât de scurt timp înaintea alegerilor europarlamentare. Cu această concluzie simplă aș putea să închei pur și simplu analiza de mai sus. Lucrurile însă se pot complica. După opinia mea, acest afiș electoral conține un al doilea mesaj subliminal. Care acoperă și situația în care Laura Codruța Kovesi este scoasă din joc. Este scoasă din jocul de la Bruxelles. este scoasă din jocul pentru șefia Parchetului European. Dar revine în forță în jocul intern. Și revine pentru că partenerii noștri europen, prin faptul că au selectat-o și prin punctajul deosebit de mare pe care i l-a acordat, au relegitimat-o în țară. Au șters cu buretele orice umbră adusă de ea însăși sau de alții onorabilității fostului șef DNA. Au făcut-o pentru fanii ei infinit mai populară decât era. Au readus-o în mod pozitiv sub formă de zeiță a luptei împotriva corupției în atenția unei mase de cetățeni chemată să se pronunțe asupra viitorului României de patru ori în fața urnelor. Astfel reșapată, Laura Codruța Kovesi este numai bună de candidat. De candidat europarlamentar la început. Și apoi de candidat prezidențial. Candidatul cui? Evident, candidatul #Rezist și al electoratului USR plus PLUS, în măsura în care popularitatea lui Cioloș este sensibil pusă în umbră de noua popularitate a Laurei Codruța Kovesi. Ca atare, Klaus Iohannis se va alege cu un contracandidat mai periculos și mai puternic susținut decât Dacian Cioloș.

Dar ce face astfel PNL? Își înfige singur un cuțit în spate? Sau Ludovic Orban sugerează discret că PNL nu reprezintă doar o simplă remorcă a lui Iohannis? Și că pentru PNL la prezidențiale există încă alternative? Acesta a fost, cred eu, al doilea mesaj subliminal al unui afiș politic de natură să-i dea frisoane actualului președinte, care, pentru moment, aleargă singur pe teren în cursa care se va desfășura la sfârșitul acestui an.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE