Ce ştie premierul Florin Cîţu şi încă nu ştie România

• Tweet

Economia creşte accelerat, peste aşteptări, ceea ce ar putea aduce o creştere economică pe tot anul de 6-7%, şi deja Calea Victoriei, noul hot spot din Capitală, sărbătoreşte acest lucru. Fără mască, corporatiştii au ieşit din remote work ca de la închisoare, sărbătorind cu îngheţată şi proseco.

Marţi dimineaţă, pe 18 mai, Institutul Naţional de Statistică va anunţa primele date economice înregistrate în T1/2021, care vor constitui un semnal important pentru evoluţia economică pe tot anul.

În primul trimestru Europa a fost pe minus, în principal din cauza măsurilor mai dure de lockdown la care au recurs guvernele din Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie pentru a controla al doilea val de Covid. Peste acest lucru s-a interpus criza globală de aprovizionare, şi nu în ultimul rând criza semiconductorilor şi a cipurilor, care dă peste cap în principal industria auto.

Cu o infrastructură sanitară sub Europa Occidentală, fără organizarea vesticilor şi fără resursele financiare ale Vestului, cu o populaţie mai puţin disciplinată şi veşnic comentatoare, care adoarme cu teoria conspiraţiei alături, România reuşeşte, paradoxal, să iasă mult mai bine şi mai repede din această criză, din punct de vedere macroeconomic. Chiar şi sanitar.

Premierul Florin Cîţu a făcut o avanpremieră a rezultatelor macroeconomice pe pagina personală de Facebook: "Creşterea economică, de care vor beneficia toţi românii, o să fie peste toate estimările de la începutul anului. Vă garantez."

Guvernul Cîţu a început anul cu o prognoză de 4,3%, pe care a urcat-o la 5% acum două săptămâni, şi după rezultatele economice din mai-iulie o va mai urca încă o dată, având în vedere anul agricol bun, revenirea industriei peste aşteptări, creşterea accelerată a consumului şi câştigarea de teren de către sectorul IT & C, unde sunt cele mai mari salarii. Chiar dacă construcţiile sunt puţin în pierdere de viteză, a doua parte a anului s-ar putea să marcheze o revenire rapidă, în special lucrările de infrastructură publică.

Economiştii băncilor au început anul cu o prognoză economică de 3,5-4,5%, au revizuit-o la peste 5% la final de februarie, după ce a venit rezultatul peste aşteptări din T4/2020, iar acum aşteaptă să vadă rezultatul la T1/2021 pentru noile prognoze.

FMI are o creştere economică de 6% pentru România, iar Comisia Europeană indică în prognoza de primăvară o creştere de 5,1%, considerând că România va fi campioana revenirii economice în regiune, peste Polonia şi Ungaria.

Nu ar trebui să uităm prognoza economică oferită de Goldman Sachs acum mai bine de o lună, care a indicat o creştere economică de 9% pentru România în 2021.

Economiştii români cred că dacă marţi Statistica va anunţa o creştere economică de 0,5-1% faţă de T4/2020 - care a fost un trimestru foarte bun -, ne putem aştepta la o creştere economică de cel puţin 6%, dacă nu chiar 7% pe tot anul.

Faţă de T1/2020, T1/2021 va marca un minus, care însă va fi recuperat instantaneu în T2/2021, având în vedere că în T2/2020 România a avut o scădere de 10% din cauza crizei Covid şi lockdown-ului.

Dacă economia Europei a mers prost în T1 din cauza măsurilor mai dure de lockdown (America a crescut cu 6%), România a gestionat creşterea cazurilor de Covid fără să închidă economia, ceea ce a susţinut revenirea industriei, principala componentă la formarea PIB, creşterea consumului, care s-a văzut în încasările bugetare, în special în aprilie, care marchează rezultatele din martie.

Bineînţeles că şi inflaţia (estimată acum de BNR la 4,1% pe tot anul, cu mult peste prognoza de la începutul anului) susţine această creştere de venituri bugetare şi mai adaugă ceva la creşterea economică pe tot anul.

Când vor veni detaliile creşterii economice din T1/2021 pe componente de formare a PIB şi apoi de utilizare, se vor putea face analize mai detaliate.

Dar întrebarea pe care şi-o pune puţină lume este cum de economia României a fost atât de rezistentă şi rezilientă în această criză, în ciuda faptului că nu a beneficiat de resursele financiare ale Vestului (doar 5% din PIB pentru susţinerea economică; mulţi antreprenori şi multe companii încă mai aşteaptă banii din diferite programe ale guvernului), cum de îşi revine atât de repede, cum de guvernul a gestionat mai bine valul al doilea de Covid şi cum de românii au fost mult mai disciplinaţi decât aşteptările în respectarea regulilor.

Bineînţeles că premierul Florin Cîţu, ministru de finanţe în 2020, anul crizei Covid, va spune că acest lucru s-a datorat politicilor şi măsurilor economice luate de Guvern, de susţinere a investiţiilor, şi nu stoparea lor etc.

Eu cred că este mult mai mult decât atât, undeva în spatele componentelor economiei se petrece ceva pozitiv, care este evidenţiat mult prea puţin.

Oricum, sâmbătă (prima zi fără mască afară) şi duminică, Calea Victoriei, noul hot spot din Capitală, era plină de viaţă, corporatiştii au ieşit din remote work ca de la închisoare, se stătea la coadă la îngheţată, iar pe mese nu era apă plată cu lămâie, ci pahare de proseco, şampanie şi vin.

Cristian Hostiuc