ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Candidații mari, la discreția candidaților mici

Postat la: 01.09.2019 | Scris de: ZIUA NEWS

Candidații mari, la discreția candidaților mici

Mai mult decât oricând altcândva în acest an, piticii hotărăsc soarta uriașilor. Cu alte cuvinte, candidații cu șanse minime sau cu nicio șansă, intrați în jocul prezidențialelor, vor fărâmița în mod diferit bazinele electorale ale celor trei prezidențiabili care ar putea obține un mandat la Cotroceni. Iar ceea ce afirm este în consens atât cu realitatea concretă, cât și cu realitatea virtuală, aceasta din urmă fiind generată de factorul intern și de factorul extern. Deci, într-o formă sau alta, de servicii și mediile diplomatice. Cine pe cine incomodează? Cine pe cine subminează?

Există o lege de fier, pe care toți sociologii și analiștii o au în vedere în cazul alegerilor prezidențiale. Reprezentanții partidelor tind să facă cu aproximație în jos sau în sus scorul acestora. Iar pe măsură ce ne apropiem de momentul alegerilor, de fiecare dată măsurătorile arată acest lucru. Prin urmare, în prezent Klaus Iohannis este cel mai bine plasat, nu cu mult peste scorul pe care l-ar putea face în prezent PNL, după ce s-a relansat cu ocazia europarlamentarelor și referendumului. Viorica Dăncilă va crește și ea până la puțin sub scorul PSD și, teoretic, ar putea ocupa după acest criteriu a doua poziție urmând să intre în finală. Dan Barna crește și el pe măsura scorului USR, un partid care a fost și el gonflat la europarlamentare. În primul tur de scrutin însă, o bună parte dn voturi vor fi disipate către candidații minori, care vor obține puncte, fiecare în felul lui, din câte unul dintre cele trei bazine electorale.

Deși printre ultimii lansați în cursă, Mircea Diaconu ar putea să facă un punctaj consistent, în măsura în care scorul său va însuma scorul ALDE și scorul Pro România. Fiind vorba de o alianță de partide, de obicei unu cu unu nu fac doi. Teoretic, el ar putea să facă peste scorul celor două partide, dar la fel de posibil este să se plaseze sub suma lor, în măsura în care există între ALDE și Pro România și raporturi de toxicitate. Dar de unde va lua voturi până la urmă Mircea Diaconu? Cu siguranță cele mai multe vor veni dintre ALDE, vor exista și ceva voturi, dar nu prea multe, de la PNL și, desigur, voturi consistente de la PSD, în măsura în care Diaconu va apăsa pe butonul intitulat „dreptate până la capăt".

Tot pe „dreptate până la capăt" va pedala și Liviu Pleșoianu, care am certitudinea că va fi susținut, mai pe față sau mai discret, de o parte a bazinului electoral PSD, dar poate și de secțiuni ale bazinului ALDE abandonat de către Călin Popescu Tărceanu.

Mai sunt înscriși în cursă Alexandru Cumpănașu, care cert va lua voturi din bazinul lui Klaus Iohannis și a celorlalți candidați ai frontului anti-PSD - de aceea e și înjurat de către aceștia - Theodor Paleologu și Kelemen Hunor, care și ei vor smulge voturi din frontul PSD. De asemenea Viorel Cataramă și Claudiu Crăciun, dacă vor candida. Mai există un pluton de candidați naționaliști, gen Gheorghe Funar, Partidul România Noastră, Sebastian Popescu, Partidul Noua Românie și Ninel Peia, Partidul Neamul Românesc. În fine, undeva la centru, cu posibilitatea de a lua voturi și din Stânga și din Dreapta, este din partea umaniștilor Ramona Ioana Bruynseels.

Să admitem că toți cei enumerați vor obține numărul necesar de semnături pentru a se înscrie în competiție. Unii dinre ei sunt împinși în față de serviciile secrete, alții nu. Precizarea are rostul ei, întrucât din nou se va produce în final și binecunoscuta intervenție a STS, un serviciu secret căruia nu i s-a schimbat statutul, în ciuda experiențelor negative de la ultimele alegeri.

Dacă facem o analiză a acestor candidați și a originii voturilor pe care ei le-ar putea obține, vom observa un lucru simplu și în același timp șocant. Cei mai mulți și cei mai consistenți candidați minori vor smulge voturi din potențialul bazin electoral a doi dintre cei trei candidați majori. Cea mai afectată este Viorica Dăncilă. Mai ales prin intrarea în cursă a lui Mircea Diaconu. Următoarea țintă este Klaus Iohannis. Cei mai mulți dintre candidații minori, inclusiv Kelemen Hunor, au tendința de a smulge în primul tur de scrutin segmente din electoratul acestuia. Indiferent cât de mult s-ar modifica pe parcurs retorica, acești candidați au fiecare în felul lui un profil relativ bine definit, exceptându-i pe naționaliștii suveraniști și pe candidatul umaniștilor, care este ori apropiat frontului PSD, ori apropiat frontului anti-PSD. Cel mai puțin afectat sau afectat doar eventual de candidații naționaliști este Dan Barna.

În consecință, dacă îi urmărim pe pitici cu atenție, vom putea, pe măsură ce ne apropiem de primul tur de scrutin, să prognozăm relativ corect rezultatele pe care le vor obține uriașii.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Candidații mari, la discreția candidaților mici

Postat la: 01.09.2019 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Mai mult decât oricând altcândva în acest an, piticii hotărăsc soarta uriașilor. Cu alte cuvinte, candidații cu șanse minime sau cu nicio șansă, intrați în jocul prezidențialelor, vor fărâmița în mod diferit bazinele electorale ale celor trei prezidențiabili care ar putea obține un mandat la Cotroceni. Iar ceea ce afirm este în consens atât cu realitatea concretă, cât și cu realitatea virtuală, aceasta din urmă fiind generată de factorul intern și de factorul extern. Deci, într-o formă sau alta, de servicii și mediile diplomatice. Cine pe cine incomodează? Cine pe cine subminează?

Există o lege de fier, pe care toți sociologii și analiștii o au în vedere în cazul alegerilor prezidențiale. Reprezentanții partidelor tind să facă cu aproximație în jos sau în sus scorul acestora. Iar pe măsură ce ne apropiem de momentul alegerilor, de fiecare dată măsurătorile arată acest lucru. Prin urmare, în prezent Klaus Iohannis este cel mai bine plasat, nu cu mult peste scorul pe care l-ar putea face în prezent PNL, după ce s-a relansat cu ocazia europarlamentarelor și referendumului. Viorica Dăncilă va crește și ea până la puțin sub scorul PSD și, teoretic, ar putea ocupa după acest criteriu a doua poziție urmând să intre în finală. Dan Barna crește și el pe măsura scorului USR, un partid care a fost și el gonflat la europarlamentare. În primul tur de scrutin însă, o bună parte dn voturi vor fi disipate către candidații minori, care vor obține puncte, fiecare în felul lui, din câte unul dintre cele trei bazine electorale.

Deși printre ultimii lansați în cursă, Mircea Diaconu ar putea să facă un punctaj consistent, în măsura în care scorul său va însuma scorul ALDE și scorul Pro România. Fiind vorba de o alianță de partide, de obicei unu cu unu nu fac doi. Teoretic, el ar putea să facă peste scorul celor două partide, dar la fel de posibil este să se plaseze sub suma lor, în măsura în care există între ALDE și Pro România și raporturi de toxicitate. Dar de unde va lua voturi până la urmă Mircea Diaconu? Cu siguranță cele mai multe vor veni dintre ALDE, vor exista și ceva voturi, dar nu prea multe, de la PNL și, desigur, voturi consistente de la PSD, în măsura în care Diaconu va apăsa pe butonul intitulat „dreptate până la capăt".

Tot pe „dreptate până la capăt" va pedala și Liviu Pleșoianu, care am certitudinea că va fi susținut, mai pe față sau mai discret, de o parte a bazinului electoral PSD, dar poate și de secțiuni ale bazinului ALDE abandonat de către Călin Popescu Tărceanu.

Mai sunt înscriși în cursă Alexandru Cumpănașu, care cert va lua voturi din bazinul lui Klaus Iohannis și a celorlalți candidați ai frontului anti-PSD - de aceea e și înjurat de către aceștia - Theodor Paleologu și Kelemen Hunor, care și ei vor smulge voturi din frontul PSD. De asemenea Viorel Cataramă și Claudiu Crăciun, dacă vor candida. Mai există un pluton de candidați naționaliști, gen Gheorghe Funar, Partidul România Noastră, Sebastian Popescu, Partidul Noua Românie și Ninel Peia, Partidul Neamul Românesc. În fine, undeva la centru, cu posibilitatea de a lua voturi și din Stânga și din Dreapta, este din partea umaniștilor Ramona Ioana Bruynseels.

Să admitem că toți cei enumerați vor obține numărul necesar de semnături pentru a se înscrie în competiție. Unii dinre ei sunt împinși în față de serviciile secrete, alții nu. Precizarea are rostul ei, întrucât din nou se va produce în final și binecunoscuta intervenție a STS, un serviciu secret căruia nu i s-a schimbat statutul, în ciuda experiențelor negative de la ultimele alegeri.

Dacă facem o analiză a acestor candidați și a originii voturilor pe care ei le-ar putea obține, vom observa un lucru simplu și în același timp șocant. Cei mai mulți și cei mai consistenți candidați minori vor smulge voturi din potențialul bazin electoral a doi dintre cei trei candidați majori. Cea mai afectată este Viorica Dăncilă. Mai ales prin intrarea în cursă a lui Mircea Diaconu. Următoarea țintă este Klaus Iohannis. Cei mai mulți dintre candidații minori, inclusiv Kelemen Hunor, au tendința de a smulge în primul tur de scrutin segmente din electoratul acestuia. Indiferent cât de mult s-ar modifica pe parcurs retorica, acești candidați au fiecare în felul lui un profil relativ bine definit, exceptându-i pe naționaliștii suveraniști și pe candidatul umaniștilor, care este ori apropiat frontului PSD, ori apropiat frontului anti-PSD. Cel mai puțin afectat sau afectat doar eventual de candidații naționaliști este Dan Barna.

În consecință, dacă îi urmărim pe pitici cu atenție, vom putea, pe măsură ce ne apropiem de primul tur de scrutin, să prognozăm relativ corect rezultatele pe care le vor obține uriașii.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE