''CANCEL CULTURE'' țintește BOR. Asaltul e condus de Humanitas și executat din Austria, de către Schmitt, prietenul lui Hurezeanu.

• Tweet

În urmă cu un an și jumătate făceam cunoștință cititorilor mei cu Oliver Jens Schmitt, un istoric elvețian ce lucrează la Academia din Viena, ce publicase nitam-nisam în presa internațională un articol în care îi ștampila cu securism pe Ioan Aurel Pop și pe Patriarhul Daniel.

Ziceam așa: ''(...) Articolul este scris amatoristic, dar nu poate fi neglijat tocmai pentru că a fost preluat ca la o comandă de către redacția lui Dan Tapalagă, prezentat în traducere cu valoare de verdict, fiind informați și că „publicația aparține companiei NZZ Mediengruppe din Zürich, ce a scos primul număr în anul 1780 și s-a dedicat analizelor riguroase", scris fiind de către un istoric elvețian ce este și șeful unei secții a Academiei de Științe din Viena, Oliver Jens Schmitt.

Ce se zice în articol? Că în România domină forțele naționalist-ortodoxe, că mesajele Patriarhului Daniel și ale lui Ioan Aurel Pop le continuă peste timp în mod nociv pe cele ale lui Mihai Eminescu, dar și că „actualul președinte al academiei Ioan-Aurel Pop, ca și patriarhul, au, probabil, un trecut securist", iar aceștia chiar și-au permis să-l aplaude pe un lider al studenților ce ne informa că activele românești au fost preluate fraudulos de către capitalul multinațional. E analizat și AUR-ul, despre care istoricul elvețiano-austriac e convins că a ajuns în Parlament „cu sprijinul Rusiei, iar acest curent pune sub semnul întrebării legăturile României cu Occidentul, care au fost finalizate la aderarea acesteia la NATO în 2004 și 2007".

Descriam în articolul meu rețeaua de susținere a lui Schmitt, ca vedetă bine plătită a Editurii Humanitas, cu lansările de carte organizate preponderent la Sibiu, respectiv susținut de către prietenul său Hurezeanu, ce-i scrisese și laudatio-uri pentru cărțile publicate, toate dedicate reinterpretării false și tendențioase ale unor personalități și evenimente istorice românești. Schmitt confirmă chiar azi că e parte a unei operațiuni de tip cancel culture, lansându-și, de data asta la Cluj (!) volumul editat tot de Humanitas, ''O istorie a Bisericii Ortodoxe Române. 1918-2023."

Pricepeți că Schmitt nu avea cum să studieze corect și în profunzime acești 100 de ani de istorie complexă a BOR, deci e limpede că avem de-a face cu o acțiune de tip propagandistic, iar fragmentele din carte vor fi folosite imediat de către intelectualii anti-ortodoxie ai lui Vasile Bănescu, de tip Baconschi sau Papahagi, pentru a-și continua operațiunea de defăimare începută anul acesta de Paști.

Că va fi așa o confirmă chiar Schmitt, care zicea zilele trecute la DIGI24 următoarele: ''Cred că România nu este o excepție însă Rusia are în România și o altă cale care nu există în alte țări și asta este, din păcate, ortodoxia și Biserica Ortodoxă. În țările neortodoxe această dimensiune nu joacă un rol foarte important. Este evident că, să spunem că în sânul Bisericii, sau în jurul Bisericii sunt grupuri care sunt deschis pro-Putin, unul foarte cunoscut este Arhiepiscopul Tomisului, care este cu siguranță vocea cea mai cunoscută în ce privește pro-putinismul. Dar pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxă Române, cel puțin purtătorul de cuvânt al Patriarhului a încercat să arate că așa nu merge. Dar această luare de poziție nu a fost susținută de membri Sfântului Sinod și rămâne o chestie deschisă. Sunt, pe de o parte, o minoritate foarte mică a Sfântului Sinod, care susține un discurs ortodox, în primul rând Teodosie, dar sunt mulți cei care tac.''

Elvețianul, prietenul lui Liiceanu și Hurezeanu, le indică așadar direcția ''corectă'' ortodocșilor români, aceea prin care cei ca Vasile Bănescu trebuie susținuți, dar cei ca IPS Teodosie să fie demonizați, și cine nu se va conforma va fi etichetat ca putinist și rusofil. Voi dezbate operațiunea azi la GOLD FM împreună cu Bogdan Comaroni, apoi vom prezenta concluziile, aștept însă, alături de toți cei interesați sau revoltați, reacția Patriarhului Daniel și a celorlalți înalți ierarhi din Sinod, cărora pare în ultima vreme că ''le-a mâncat pisica limba'' (nu vreau să jignesc pe nimeni, dar expresia mi se pare nimerită, unii specialiști în lingvistică spun că aceasta îşi are originea într-o practică întâlnită în imperiul asirian, când soldaţilor duşmani capturaţi li se tăia limba, cu care erau mai apoi hrănite pisicile regelui.)

Cozmin Gușă