Câţi bani câştigăm şi cum îi cheltuim
Postat la: 28.04.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Sună... prietenos ce spunea Keynes, preluat de Krugman în timpul recesiunii din 2009: Europa politică şi Europa din stradă strigă „fără austeritate". Iar noi, în România, în 2021, pe creasta celui de-al treilea val al crizei actuale, vrem „fără austeritate". Cuvântul a fost înţeles îngust şi folosit aiurea în timpul crizei precedente, a fost pus prea mult accent pe conotaţiile lui morale puternice şi mulţi politicieni l-au folosit fără ca inspiraţia lor să fi atins forma cea mai bună.
E cert, acum, că nu austeritate este cuvântul la care să ne uităm şi de care să ne legăm speranţa în recuperarea aşteptată, ci cu totul altul: corecţie! Ceea ce a fost stricat din motive subiective, până când societatea, la nivelul unei mase critice, a înţeles gravitatea crizei, ori ce am avut şi avem de suferit obiectiv din cauza forţei cu care criza sănătăţii publice a lovit economia şi relaţiile sociale, va fi nevoie să fie corectat. O parte a şi fost corectat. Dacă în trimestrul doi economia a fost dată peste cap şi s-a rostogolit 12 trepte în jos în trimestrele trei şi patru am recuperat o bună parte din ce pierduserăm. Aşa că la sfârsitul anului 2020 PIB-ul a avut o pierdere de altitudine de numai 3,9 la sută. Iar pentru acest an, potrivit prognozelor făcute de mari centre de analiză, între care FMI, avem şansa, după ce vom trage linie, să înregistrăm una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană.
Dar, privind în viitorul foarte apropiat, tocmai acest tip de creştere economică, în viteză, va avea nevoie de cea mai profundă corecţie. Începând cu felul în care ne-am obişnuit, timp de mulţi ani, să interpretăm acest PIB vitezoman. Fără să vedem ce lasă înapoi. Pentru că înapoi e istoria noastră. O istorie cu mulţi ani de creşteri în viteză, cu niveluri ale PIB-ului de 7 sau 8 la sută, fără să-i fie asigurată sustenabilitatea. Iar un PIB nesustenabil a suportat în toate etapele creşterii plus, fără excepţii, două neajunsuri pregnante: 1) bani prea puţini în bugetele gospodăriilor populaţiei şi 2) un suflu slab de înaintare, cum s-a întâmplat şi în ultimii cinci ani pentru care avem rezultate finale, când ritmul de creştere de 7 la sută din 2017 n-a mai putut să fie susţinut, pierzând trei puncte procentuale în următorii doi ani şi intrând în contracţie în cel de-al treilea.
În comentariul de azi mă voi referi la primul punct: banii din gospodăriile populaţiei. Revin la Keynes, care ne-a învăţat că, dacă vrem să înţelegem bine semnificaţiile cifrelor din oricare economie, prosperă ori mai puţin prosperă, să începem prin a număra câştigurile şi cheltuielile populaţiei. INS nostru face trimestrial această numărătoare, în cadrul unei anchete integrate în care analizează toate categoriile de venituri şi de cheltuieli, după care ne aduce la cunoştinţă într-un comunicat nivelurile lor medii. Sunt multe date de adunat, multe calcule de făcut, toate astea cer timp, aşa că abia în cursul acestei luni a fost publicat comunicatul cu datele din trimestrul al patrulea din 2020. Iar următorul comunicat, care va veni în iunie, va cuprinde datele din primul trimestru al acestui an.
Faptul că, înaintea Paştelui 2021, dispunem doar de datele din trimestrul patru - 2020 nu ridică o prea mare problemă. Analizele din ultimii cinci ani diferă, de la un trimestru la altul, doar în privinţa cifrelor ce exprimă nivelurile veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, dar diferenţele sunt în mică măsură semnificative. În rest, de la un trimestru la altul, comunicatele schiţează aceeaşi structură anacronică a veniturilor, în contrast cu rigorile unei economii de tip capitalist, aceleaşi nevoi de corecţie privind cumpărăturile, investiţiile angajate de gospodării sau cheltuielile pentru educaţie.
După ce, ani la rând, chletuielile gospodăriilor pentru băuturi alcoolice şi ţigări au fost constant mai mari decât cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, laolaltă, trimestrul patru din 2020 a adus o premieră. A fost inversat raportul. Din totalul cheltuielilor de consum, cumpărăturile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte au înregistrat 8,5 procente, iar cele pentru alcool şi ţigări 8,3. Răsturnare nesemnificativă... dar e un început. Educaţia a căzut de la 0,4 la 0,3, investiţiile au urcat de la 0,3 la 0,4 la sută s. a. m.d. Să reţinem că din suma totală ce reprezintă venitul mediu al unei gospodării, de 5.384 de lei, au fost cheltuite 86 de procente, adică 4.627 de lei.
Problema-problemelor o constituie structura veniturilor. Grosul lor, de 87,4 la sută, este adunat din salarii, pensii şi alte prestaţii sociale. Până la 95,8 la sută se adaugă veniturile în natură şi alte venituri. Până aici putem înregistra, ca venituri furnizate de maşinăria capitalistă de producţie, doar partea de salarii ce vine de la angajaţii firmelor cu capital privat. Şi mai rămân 4,2 procente - mult prea puţin pentru o ţară care îşi doreşte să obţină mai mult PIB pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare decât obţine acum - în care să încapă veniturile din capital care să schimbe nivelul de trai.
Adrian Vasilescu
ULTIMA ORA
-
Preotul Ciprian Mega a fost primit de Vladimir Putin la Kremlin!
În urma discuțiilor publice iscate în Rusia de participarea filmului "21 de rubini" la BRICS FILM FESTIVAL, preotul-regizor Ciprian Mega a fost invitat în această seară de către președintele Putin la o discuție despre valențele culturale ale producției cinematografice românești, care a fost puternic cenzurată în România.
-
Un fotbalist de primă ligă a dat în judecată Pfizer și consideră ca vaccinul anti COVID are legătură cu accidentările sale
Accidentat des, François-Xavier Fumu Tamuzo a decis să îşi încheie cariera de fotbalist la jumătatea lunii aprilie, la doar 29 de ani.
-
Gușă despre inca o gafă de-a lui Geoană: "M-am dus la Moscova pentru deoarece așa am convenit cu americanii. De ce s-a mai dus și el pe-ascuns doar Dumnezeu știe!"
În anul 2009, Mircea Geoană a făcut o călătorie secretă la Moscova, fără să-și anunțe echipa de campanie. Pe atunci, Cozmin Gușă era șeful de campanie a lui Geoană. Invitat în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării", moderată de Robert Turcescu la Metropola TV, Cozmin Gușă a povestit care au fost motivele pentru care Geoană a făcut acest gest, care a distrus rapid tot ce se clădise până atunci.
-
Oat-zempic: Rețeta băuturii care ajută la pierderea a 20 de kilograme în doar două luni!
În lumea căutării nesfârșite pentru soluții de slăbit, apare o nouă tendință: „oat-zempic", un smoothie viral de ovăz, care promite pierderea a până la 20 de kilograme în doar două luni.
-
Din banii de la americani, Ucraina dă 8 miliarde de dolari pentru plata salariilor. Ministrul ucrainean de finanțe spune că are o mare problemă
Ministrul ucrainean de Finanțe Marchenko a declarat că 7,8 miliarde de dolari din pachetul de ajutor al SUA vor merge pentru plata salariilor și a altor nevoi financiare, dar din cauza situației de pe câmpul de luptă, perspectivele bugetare ale țării pentru 2025 sunt „incerte".
-
Slănic Prahova - surparea străzii: "S-ar putea să fie vestigii dacice. O apă subterană care spală nisipul"
Locuitorii din orașul Slănic Prahova trec în continuare prin momente de coșmar, după ce o stradă s-a surpat joi, 25 aprilie, la doar 40-50 de metri de blocurile de locuințe.
-
Proteinele Spike ajută celulele canceroase să supraviețuiască și să reziste chimioterapiei. Si vaccinurile ARNm Covid pot avea efecte similare
Proteina Spike din SARS-CoV-2, precum și cea produsă de „vaccinurile" Covid, poate promova cancerul prin faptul că interferează cu activitățile anticancer din organism, potrivit unui studiu recent pretipărite realizat de oamenii de știință de la Universitatea Brown.
-
România are al treilea cel mai mare preț la energie electrică din UE și al șaselea cel mai mare preț la gaze naturale
România ocupă doar locul 20 din 27 în Uniunea Europeană la indicele de accesibilitate pentru plata facturilor la utilități, pe baza costurilor estimate pentru energie electrică, gaze naturale, apă potabilă sau resturi menajere, așa cum sunt raportate de platforma Numbeo, pentru un apartament de 85 metri pătrați.
-
Craniile lui Mihai Viteazul si Radu cel Mare au fost fotografiate în anul 1893 la Mănăstirea Dealu
Unul dintre cei mai importanți conducători din istoria Țărilor Române a fost, cu siguranță, Mihai Viteazul. Pentru o scurtă perioadă, în ultimul an de domnie, acesta a condus de facto cele trei state medievale românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească. De fapt, unirea celor trei regiuni a fost și motivul principal pentru care a fost asasinat.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.România este condusă de un sistem închis format din câteva clanuri ale PCR
- 2.Diversiune organizată de către Barack Obama?
- 3.Republica Moldova și România, Ucraina 2?
- 4.Iranul dă șah Israelului și Americii
- 5.De ce-ar juca Ciolacu pe mâna lui Coldea?! Marcele, ocolește filiera Vizer!
- 6.Caracatița Raed Arafat
- 7.Dacă Valentin Lazea ar fi fost sincer măcar cinci minute...
- 8.Dictatura OMS
- 9.Trezește-te, popor român!
- 10.Condiția mea pentru George Simion e fermă!
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu