Bursa de la Bucureşti a început să producă milionari români din IPO

• Tweet

Bursa de la Bucureşti a început să producă milionari români din IPO, ca la americani, şi investitori în junk bonds, unde dobânzile sunt de 3 ori peste piaţă. Dar să nu uităm că la un moment vor apărea şi prăbuşiri ale acţiunilor, plus celebrele default-uri.

După privatizarea în masă de la mijocul anilor '90 şi apoi scoaterea pe Bursă şi pe piaţa Rasdaq a întreprinderilor de stat, care a făcut primii milionari în dolari din cupoane, listarea primelor companii private - Impact şi Banca Transilvania, de exemplu -, au urmat anii 2000, cu generaţia SIF-urilor, care au crescut de 6-8 ori, creşterea spectaculoasă a Petromului (nici până acum nu a ajuns la vârful din 2007), listarea unor mari companii de stat (Transgaz şi Transelectrica), după care a venit criza din 2007-2008 şi Bursa s-a oprit în loc timp de 5-6 ani.

Noroc că s-au mai listat Fondul Proprietatea şi Nuclearelectrica, ca să mai revitalizeze piaţa. Ponta, în dorinţa de afirmare externă, a listat Romgaz, Electrica în 2014, dar după plecarea lui de la guvernare piaţa bursieră a devenit o teză de doctorat pentru guvernarea Cioloş, Grindeanu, Tudose sau Dăncilă. Aşa că nu s-a mai întâmplat nimic din perspectiva unei decizii a guvernului.

Noroc că Ludwik Sobolewski, un polonez ajuns la Bucureşti să conducă Bursa, a creat paţa AeRo, cu reguli mai puţin stricte de listare, care a deschis un drum la bursă pentru companiile antreprenoriale româneşti mai mici care, în căutare de capital, fie au vândut acţiuni, fie obligaţiuni negarantate şi cu dobânzi mult mai mari, de 2-3 ori faţă de un credit bancar şi de 3-5 ori mai mult decât un depozit bancar, ceea ce pe vremurile acestea cu dobânzi aproape de zero la euro şi 3% la lei pe an este chiar o superafacere.

Americanii, are au inventat în anii '80 acest tip de obligaţiuni, le denumesc junk bonds, întrucât poartă un risc mult mai ridicat, sunt negarantate, iar în cazul unei insolvenţe sau unui faliment investitorii pierd cel mai mult. În noua lume creată de piaţa AeRo, Bittnet, o companie din industria IT, a înregistrat până acum cea mai spectaculoasă creştere a acţiunilor, de 15 ori în 6 ani. Dacă în 2016 investeai 1.000 de euro în acţiuni Bittnet, acum aveai peste 15.000 de euro.

După Bittnet a urmat Life is Hard - cu o dublare a preţului acţiunilor de la listare, Ascendia - cu o dublare a preţului acţiunilor, iHunt - cu o creştere de 10 ori a preţului acţiunilor, iar în ultima perioadă Norofert - cu o creştere de 4 ori a preţului acţiunilor, MAM Bricolaj - cu o dublare a preţului acţiunilor, SafeTech - cu o creştere de aproape 3 ori a preţului acţiunilor, Agroland - cu o creştere de 80% a preţului acţiunilor.

Înainte de a veni la Bursă, aceste companii au vândut o parte dintre acţiuni în plasamente private care s-au epuizat în câteva minute, cu un preţ sub cel din listare, ceea ce a permis ca cei care au cumpărat prima dată acţiuni să-şi facă de câteva ori banii. Nu este nimic în neregulă în aceste operaţiuni, piaţa americană fiind plină de astfel de plasamente private.

Spre exemplu UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a vândut acţiuni în plasamente private succesive în ultimii patru ani, prin care a atras 2 miliarde de dolari. Acum, toţi aceşti investitori vor să-şi facă banii, odată cu listarea UiPath pe bursa americană, asta dacă piaţa va accepta un preţ mai mare decât 35 de miliarde de dolari, la cât a fost evaluată compania la ultima serie de vânzare de acţiuni.

Toate aceste companii antreprenoriale româneşti care au venit pe Bursă au câte un acţionar principal, care a devenit multimilionar în lei şi în euro. Spre exemplu Horia Gardoş, cel care deţine 76% din Agroland, are o deţinere personală de aproape 200 de milioane de lei, adică 40 de milioane de euro; Cezar Stroe de la iHunt, cu 75% din acţiuni, deţine 75 de milioane de lei; Cristian Găvan de la MAM Bricolaj, cu 67% din acţiuni, deţine 58 de milioane de lei; fraţii Logofătu de la Bittnet, cu 25% din acţiuni, deţin 40 de milioane de lei.

Reţeaua de clinici de stomatologie Doctor Leahu a vândut obligaţiuni pe Bursă în decembrie 2019 de 10 milioane de lei , cu o dobândă de 7,5%. Agroserv Măriuţa, care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, a vândut obligaţiuni de 3 milioane de euro, la o dobândă de 5,25%. Agroland are obligaţiuni de 8 milioane de lei pe 5 ani, cu o dobândă fixă de 9% pe an . Acestea sunt doar câteva exemple de vânzare de obligaţiuni. Şi Bittnet are obligaţiuni în piaţă. La un moment dat, pierzi şirul obligaţiunilor care ies pe Bursă, având în vedere că acum piaţa a ajuns să listeze săptămânal aceste tipuri de instrumente de împrumut.

Piaţa AeRo, unde se listează aceste acţiuni sau obligaţiuni, va deveni extrem de aglomerată în următorii ani, având în vedere că sunt tot mai multe comanii româneşti cu antreprenori români şi străini în spate, care vor dori fie să strângă bani, fie să-şi "cashuiască" o parte din acţiuni. Aşa s-a întâmplat şi în Polonia în anii 2000, aşa s-a întâmplat în Grecia la finalul anilor '90, aşa s-a întâmplat şi se întâmplă la americani în fiecare zi. Toate aceste operaţiuni vor face Bursa de la Bucureşti mai vizibilă în ochii românilor şi a investitorilor care ar vrea să câştige mai mult decât dacă să-ar ţine banii la bancă sau în obligaţiuni/titluri de stat.

Dar piaţa bursieră nu aduce întotdeauna câştiguri. Spre exemplu, acţiunile Sphera, care operează magazinele Pizza Hut şi KFC, au scăzut de la 42 de lei la listare, la 15,5 lei în prezent. Acţiunile Digi, care operează reţeaua de internet printre cele mai bune din Europa, a adus investitorilor pierderi de la listare încoace, având în vedere că preţul acţiunii a scăzut de la 40 de lei la 28 de lei, iar acum se tranzacţionează la 36 de lei.

Cel mai bun exemplu este chiar evoluţia BET-ului, principalul indice bursier, carede-abia în martie 2021, după 14 ani, a reuşit să-şi revină şi să depăşească maximul istoric atins în vara lui 2007. Deci nu este obligatoriu ca orice listare să aducă câştiguri mari investitorilor, se mai înregistrează şi pierderi.

De asemenea, Bursa se va confrunta şi cu situaţii în care percepţia este una, iar realitatea este alta. Spre exemplu Norofert, o acţiune care a adus investitorilor din plasamentul privat creşteri absolut spectacoloase, se confruntă acum cu o situaţie destul de complicată, având în vedere raportul auditorului, care şi-a exprimat ndoieli cu privire la situaţia financiară a companiei. Norofert a replicat imediat, susţinând că între timp a rezolvat o parte dintre probleme, dar acest lucru a însemnat o scădere a preţului acţiunilor cu aproape 15%.

Nu cred că Norofert va fi un caz singular, cred că se vor întâmpla multe episoade de acest gen în cadrul companiilor de pe AeRo, acolo unde regulile nu sunt atât de stricte. De asemenea, nu cred că toate companiile vor avea o situaţie financiară şi o evoluţie atât de spectaculoasă încât îşi vor onora fără probleme plăţile la obligaţiuni şi, în final, răscumpărarea acestora. Acest gen de evenimente se întâmplă peste tot, pe toate bursele din lume.

Dar ceea ce este important este că Bursa de la Bucureşti a devenit o opţiune pentru companiile româneşti de a găsi finanţare, de a atrage investitori, de a vinde obligaţiuni şi acţiuni. Bursa de la Bucureşti ar putea deveni mai puternică şi mai spectaculoasă dacă reuşeşte să atragă companii private româneşti mai mari, cu branduri puternice care, bineînţeles, vor atrage şi investitori străini, ceea ce va ridica toată piaţa.

Ca să nu mai vorbim de listarea marilor companii care mai sunt în mâna statului - Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti etc -, ceea ce ar face din România ce a fost Bursa de la Varşovia în anii 2000.

Dar pentru asta guvernul Cîţu, considerat liberal având în vedere componenţa lui PNL-USR-UDMR, ar trebui să facă mai mult pentru piaţa de capital, să se grăbească cu listarea companiilor de stat, asta dacă cred în acest proces şi nu sunt intimidaţi de PSD. Este total inexplicabil cum în 3 luni de guvernare nu a reuşit să facă mai mult decât au făcut Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu, care la mijlocul anilor '90, într-o societate care nu credea în capitalism, au listat mii de întreprinderi de stat la Bursă şi pe piaţa Rasdaq.

Cristian Hostiuc