Aur și cupru de furat

• Tweet

După nenorocirea pe cale să se întâmple le Roșia Montană, canadienii, prin diverse offshoruri concentrate într-o societate vezi-Doamne din Hunedoara, numită Samax, urmează să pună mâna pe un zăcământ uriaș de aur și cupru, estimat la cinci miliarde de dolari. Pe site-ul Secretariatului General al Guvernului este postat în acest sens un proiect de act normativ. Dacă trece prin Executiv, ne-am ras. Jaful se legiferează.

Fostul premier Victor Ponta s-a plasat de partea societății canadiene a lui Beny Steinmetz. O comisie parlamentară de anchetă a stabilit atunci, în anul 2013, că proiectul de la Roșia Montană, bazat pe cianuri, este nu numai extrem de păgubos și de periculos, dar ascunde și numeroase fapte infracționale. Motiv pentru care Parlamentul a sesizat Parchetul General, punându-i la dispoziție întreaga documentație. Totul a rămas într-un sertar al unui procuror. Dar Victor Ponta nu s-a lăsat. Probabil avea motivele lui. Și, din poziția sa oficială de șef al Executivului, a declarat în mai multe rânduri că oprirea acestui proiect reprezintă o încălcare de către statul român a unor înțelegeri comerciale și, ca urmare, România va fi supusă unui proces internațional și va fi obligată să plătească sub formă de despăgubiri mai multe miliarde de dolari. Gabriel Resources, societatea lui Steinmetz care viza zăcăminntele de aur și de alte metale prețioase de la Roșia Montană, a dat într-adevăr în judecată statul român. Iar cea mai puternică probă pe care o prezintă este reprezentată de declarațiile primului-ministru a României. Așa că, după „modelul Bechtel", dar a o scală mult mai mare, vom fi în curând buni de plată.

Acum este pusă la cale o altă operațiune de jaf de mari proporții. Zăcămintele de aur și cupru din munții metaliferi, din perimetrul Rovina, județul Hunedoara, sunt estimate la o valoare de cinci miliarde de dolari. Atenție însă! Asemenea estimări sunt făcute de cei care au explorat perimetrul și, urmând să-l exploateze, sunt interesați să meargă cu calculele în jos, pentru a se angaja la sume mai mici și pentru a raporta proporții false între ceea ce au cheltuit în prezent făcând prospecțiunile și ceea ce urmează să câștige. În felul acesta, merg către minimul redevențelor.

Este momentul să deschidem o a doua paranteză. În multe situații de acest gen, când vorbim despre bogățiile naturale ale României, e bine să știm că în perioada comunistă s-au făcut pe banii statului român, într-un mod cât se poate de profesionist, intense prospecțiuni atât în ceea ce privește zăcămintele de aur, de argint, de cupru, de alte metale prețioase și rare, cât și în ceea ce privește hidrocarburile. Rezultatul acestor vaste cercetări s-a regăsit în arhivele GEOMIN. De acolo, rapoartele au fost sustrase pe diverse căi. Astfel încât o bună parte dintre așa-zisele explorări, pentru care societăți înscrise în paradisuri fiscale afirmă că au cheltuit sume exorbitante, nu reprezintă altceva decât un furt. Rezultatul unor operațiuni de spionaj. Și a unor acte de trădare. Niciodată depistate. Niciodată sancționate.

Așadar Samax, egal paradisuri fiscale, este la un pas de a înhăța zăcământul de aur și cupru de la Rovina. Concesionat acestei societăți în 2015. Un permiteru de nu mai puțin de 94 de kilometri pătrați. Operațiunea de extragere a aurului și cuprului este preconizată să dureze nu mai puțin decât 20 de ani. Dacă valoarea este estimată de Samax cu complicitatea autorităților române, la cinci miliarde de dolari, putem fi convinși că, în realitate, cantitatea care va fi extrasă este de câteva ori mai mare.

Cu ce se alege statul român în urma acestei afaceri? Aflăm, tot din proiectul de act normativ postat pe site-ul Guvernului. La nivelul actual al redevențelor, pe parcursul viitorilor 20 de ani, în Trezoreria României vor intra cel mult 200 de milioane de dolari. O nimica toată. În schimb, ce mai pierdem, dincolo de o rezervă uriașă de aur și de cupru exportat neprelucrat, deci în stare brută? Doi sau chiar trei munți din județul Hunedoara vor fi rași de pe fața pământului. Exploatarea se va face prin excavare brutală. Iar imediat după extracție, minereurile vor trebui „spălate". Astfel încât va fi necesară crearea unui uriaș bazin, în care se vor acumula substanțe toxice. Cu riscurile aferente. În final, nu vor ajunge 200 de milioane de dolari pentru a repara ceea ce strică reprezentanții canadieni, pentru a se îmbogăți pe ei înșiși pe seama generațiilor de azi și de mâine ale României. Ei vor pleca cu 204 de tone de aur, pe care le puteți înmulți, am arătat de ce, de câteva ori, și cu 635 de mii de tone de cupru, pe care de asemenea le puteți înmulți de câteva ori. Iar noi vom rămâne cu găuri, la propriu și la figurat.

Nici în ruptul capului nu pot să înțeleg de ce ne grăbim să ne oferim bogățiile subsolului diverselor societăți cu capital străin, înainte de a avea o lege corectă a mineritului. O lege prin care să se stabilească 1). Ca în cazul fiecăriei exploatări, statul român să primească redevențe substanțiale; 2). Ca asemenea redevențe să crească semnificativ procentual în cazul în care, așa cum se întâmplă de obicei, se exploatează mult mai mult decât s-a estimat oficial; 3). Ca, pe lângă revedențe, statului român să-i revină o cotă parte din produsul extras, nu mai puțin de 40% ; 4). Ca societatea responsabilă de exploatare să ecologizeze zona și să o redea statului român la parametri calitativi comparabili cu cei de dinantea declanșării operațiunilor de exploatare. Probabil săptămâna viitoare voi oferi detalii absolut scandaloase despre grozăvia din Marea Neagră și despre uriașele pericole la care este supus litoralul românesc.

Sorin Rosca Stănescu