Tehnocratii vor sa instraineze pe ultima suta de metri Apele Minerale ale României

• Tweet

Una din cele mai importante resurse naturale din România este apa minerala. Iar acest atuu al tarii noastre va fi unul remarcabil cu cat forurile internationale de specialitate admit ca apa potabila va deveni o "valuta forte" a viitorului. Asta se va intampla atat pentru ca populatia este in continua crestere, cat si pentru ca se depreciaza din ce in ce mai mult calitatea apei, astfel ca izvoarele de apa minerala vor fi o sursa de o valoare incalculabila.

Desi se anunta o criza mondiala a apei, României ii lipseste vointa politica, sau tehnocrata - in cazul nostru -, pentru a pastra acest tezaur inestimabil in proprietatea statului nostru. Dupa scandalurile de la Compania Nationala a Sarii, de la Cuprumin si de la alte entitati detinute de Ministerul Economiei, acum apare in vizor un nou scandal de amploare, cel de la Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM), ultima companie a statului român responsabila de gestionarea ultimei rezerve strategice aflate in proprietatea sa.

Surse importante au semnalat pentru Ziuanews ca tehnocratii corporatisti vor sa schimbe conducereile a aproape 150 de societati nationale pentru a le putea da pe mana multinationalelor. In graba lor, nu mai tin cont nici de legi pentru a face aceste schimbari. Unul dintre cazuri, cum spuneam mai sus, este si cel de la SNAM. Acest interes major al firmelor straine de a controla decizia in SNAM s-a reflectat prin noul Consiliu de Administratie, impus in urma unei selectii "profesioniste".

Noul CA a fost recrutat cu ajutorul expertului Vasile Luțai, CEO la Quest Advisors, ca o coincidenta, coleg la Aspen Institute cu Sorana Rodica Baciu, fost secretar de stat in Ministerul Economiei si responsabil de gestionarea activitatii SNAM SA. Dar sa vedem cum a selectat firma specializata conform ordonantei 109, in baza anuntului de rescrutare, care poate fi consultat AICI.

Aflam, mai departe, si care sunt cei cinci care vor gstiona interesele SNAM pentru urmatorii patru ani, administratori neexecutivi, desemnati de Ministerul Economiei. Sa mai spunem aici ca SNAM este pentru al doilea an consecutiv pe locul intai in topul firmelor din Bucuresti din punctul de vedere al profitului, deci nu discutam de o "gaura neagra a economiei", ci despre un contributor important la Bugetul de Stat.

Asadar, presedintele structurii este Mircea Dragos Dascalu, care este cetatean german, dar locuieste in Elvetia si lucreaza pentru compania multinationala Deloitte. Pe ce contracte lucreaza si in interesul cui, speram ca au aflat institutiile care monitorizeaza activitatea SNAM. Din CV-ul lui (in engleza, ca sa fie cat mai "transparent") lipsesc mai multe pagini, dar ceea ce am aflat e ca intre 2007-2014 s-a ocupat de facilitarea investitiilor straine in România, fapt care este posibil sa-l fi recomandat pentru acest post, mai cu seama ca multi investitori straini sunt interesati de apa minerala româneasca, datorita calitatii si cantitatii resurselor. Dascalu a mai contibuit in România la o colaborare Deloitte pentru un proiect de implementare a Nestle. Tot el face parte, ca membru fondator, din Asociatia Germana pentru Internationalizarea IMM-urilor, ce se doreste a fi o asociatie de sprijin a IMM-urilor, dar in realitate, o structura care nu face altceva decat sa promoveze interesele societatilor din Germania in România si nu invers, cum ar fi firesc.

Urmatoarea pe lista de membru al CA este Alexandra Popa, fost consilier al aceleiasi doamne Sorana Baciu, si care a fost selectata de colegul ei de la Aspen Institute, Vasile Luțai, cum spuneam mai devreme. Popa este economist, specializata in Finante si Marketing, dezvoltandu-si cariera mai cu seama in domeniul bancar. Ce legatura ar fi intre ingineria financiara studiata de aceasta si ultima resursa strategica si rgenerabila a României? Poate doar faptul ca se pricepe si la instrainarile de capital.

Un alt membru al CA este Carmen David, o colega cu Alexandra Popa. Cele doua fac parte si din alt Consiliu de Administratie, coordonat pana la plecarea din minister tot de Sorana Baciu: anume BTT SA. Din CV-ul (tot in engleza) retinem pasiunea ei pentru fotografie, dar si licenta in Drept obtinuta imediat dupa 1990 la o universitate particulara, ceea ce ne face sa punem la indoiala buna pregatire in domeniu.

Situatia devine de-a dreptul interesanta cu cat ajungem la urmatorul membru: Bogdan Andronic, adjunctul structurii de privatizare a ministerului (Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului), doctor in stiinte economice la Iasi. Si Andronic e coleg cu Alexandra Popa in minister (aceasta fiind consilier al Secretarului de Stat, iar el e vicepresedinte al DPAPS), dar e coleg si in consiliul de administratie al SNAM. Dar, conform legii, doua persoane angajate ale autoritatii tutelare a unei companii (in cazul de fata Ministerul Economiei) nu pot detine simultan calitatea de membru al Consiliului de Administratie, conform OUG 109 din 2011 cu modificarile si completarile ulterioare (Art 28 prevede, la aliniatul 4: "In cazul consiliilor de administratie al caror numar de membri se incadreaza in prevederile alin. (1) nu poate fi mai mult de un membru din randul functionarilor publici su altor categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare ori din cadrul altor autoritati sau institutii publice".

In fine, ultimul pe lista profesionistilor alesi de minister este Catalin Popescu, inginer hidrotehnist, cadru universitar, ce pare sa combine experientele privata, academica si institutionala.

Analizand, deci, cele cinci CV-uri ne intrebam care dintre persoanle mentionate respecta criteriile impuse de aceeasi Ordonanta 109 la articolele 28, alin (3) si 34, alin (3). Mai precis, care sunt cei doi membri ai CA care "sa aiba studii economice sau juridice si experienta in domeniu economic, juridic, contabilitate, de audit sau financiar de cel putin 5 ani" si care este membrul Comitetului de audit care este "independent si are competenta in contabilitate si/sau audit", conform OUG 90/2008 art 47, alin (1).

Ar fi pacat sa ajungem, in România, ca si in alte activitati economimce, sa ajungem sa cumparam apa minerala de la straini, scumpa si scoasa tot din subsolul nostru. Vom reveni cu noi date ale anchetei noastre.

Luca Iliescu