Soarta clădirilor de patrimoniu: Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu vrea să schimbe legea în favoarea rechinilor imobiliari!

• Tweet

Ministerul Culturii are într-o asa-zisă dezbatere publică, până la data de 30 august, un proiect de modificare a Legii 422/2001 in regim de urgenţă, privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia Națională a Monumentelor Istorice, respectiv comisiile zonale ale monumentelor istorice, sunt scoase din acest circuit. În nota de fundamentare a proiectului se arată că principalul argument pentru luarea deciziei privește „degrevarea activității în comisiile de specialitate".

Proiectul arată că funcționarii publici pot emite avizele singuri dacă sunt respectate următoarele condiții:

- documentația este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil
- aceasta respectă procedura privind avizarea intervențiilor în zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului culturii.

Expertii din domeniu sunt de părere că prin acest proiect de ordonanță este eliminat un important filtru de oprire a abuzurilor cu privire la soarta clădirilor de patrimoniu. Iar noile prevederi sunt abuzive și pot lăsa loc la aranjamente.

"Eliminarea filtrului Comisiilor Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice din procesul de avizare a lucrărilor de edificare sau demolare în zonele protejate înseamnă mână liberă pentru rechinii imobiliari, o calamitate pentru țesutul construit istoric. Vor putea să dărâme mai ușor imobile monument istoric și vor putea să autorizeze fără probleme ansambluri care distrug coerența și calitatea arhitecturală a zonelor construite protejate", a mentionat directorul adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă.

Totodată, acesta a mai scris pe pagina sa de Facebook că in cazul în care ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, doreşte cu adevărat să simplifice și să modernizeze legislația în domeniul protecției patrimoniului, să iasă în dezbatere publică cu Codul Patrimoniului.

"Faceți un pas curajos înainte, nu fiți sluga rechinilor imobiliari! Proiectul de Ordonanță pe care îl propuneți ne întoarce în timp 20 de ani, iar efectele vor fi catastrofale. Veți fi un mic Ceaușescu pentru centrele istorice ale orașelor din România. Comisiile Zonale și Comisia Națională pentru Monumentele Istorice nu trebuie eliminate din circuitul de avizare al proiectelor imobiliare din zonele protejate, chiar dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție. Nu puteți lăsa decizia doar Direcțiilor de Cultură care nu au oameni, au salarii mizerabile și nu au experți atestați. Cum puteți introduce noțiunea de "desființare parțială" a monumentele istorice în legislația românească de secol 21?

Arhitectul Tudor Schinagel este de părere ca orice pas înspre a simplifica procedurile de avizare este excepțional atâta timp cât există garanția calității și a onestității de ambele părți. "Renunțarea la avizările din partea comisiilor zonale și naționale în favoarea avizărilor de către arhitecți atestați nu este o garanție a protejării, conservarii zonelor protejate. Modificările supuse consultării publice nu sunt decat o posibilitate de a te 'juca' si mai mult cu Legea Monumentelor", a mai precizat arhitectul.

Unul dintre posibilii beneficiari ai acestei legi este un om de afaceri din Suceava căruia ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, îi datorează 35.000 de euro. Cei doi au fost asociați într-o societate care administra o televiziune locală. Viorel Nuțu este constructor, dar și dezvoltator imobiliar de calibru, cu proiecte în Suceava, Iași și Cluj. Gheorghiu susține că nu există nici o legătură între modificări și relația cu patronul sucevean, schimbarea legii fiind menită "să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente".

Cei doi au fost asociați, până în anul 2012, în societatea B.G. Media SRL Suceava, firmă care administrează activitatea unui post local de televiziune. În prezent, Gheorghiu este unic asociat la B.G. Media SRL. Cei 35.000 de euro reprezintă "doar un împrumut pe o perioadă de 10 ani, care va ajunge la termen anul viitor. Contractul de împrumut a fost realizat la un cabinet notarial, cu termenele anuale de plată onorate, cu clauze bine stabilite", se apără ministrul intr-o declaratie de presa. Conform datelor oficiale, în urma tranzacției, ministrul Gheorghiu a preluat o afacere care a avut profit în șapte ani și pierderi în doi ani, anul pandemiei, in 2020, aducând societății cea mai mare cifră de afaceri și cel mai mare profit net din existența sa, adică 1,2 milioane de lei, respectiv 427.000 lei.