Se confirmă diferențele de mii de morți Covid neraportați afirmă un specialist din MS și un expert extraministerial
Postat la: 23.04.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
0
La momentul demiterii lui Vlad Voiculescu, spitalele COVID raportaseră aproximativ 33.000 de decese COVID, cu peste 7.000 de morţi în plus faţă de cifra oficială, comunicată către populație, susține un specialist din Ministerul Sănătății. Diferența a fost confirmată și de a doua sursă, un expert din afara ministerului.
Centrul de Comandă din Ministerul Sănătătii primese zilnic informaţii care le sosesc pe două platforme: Corona Forms este platforma în care intră informaţii despre toate cazurile de COVID confirmate în România, care adună date detaliate despre orice pacient cu un test pozitiv de COVID: starea sănătății, evoluția, externările celor vindecați și raportările celor decedați. Datele despre decese sunt adunate indiferent dacă acestea au avut loc în spital COVID, spital non-COVID sau la domiciliu, în azile etc. Corona Forms livrează cifra zilnică și totalul deceselor către Grupul de Comunicare Strategică. Alerte MS este a doua platforma unde sunt adunate numai informaţii raportate de spitalele din reţeaua COVID și doar cifre, fără date personale. O dată pe zi, un spital COVID introduce aici numărul deceselor din ziua respectivă şi numărul total al morţilor de COVID la care a ajuns.
În mod normal, numărul deceselor adunate în Alerte MS ar fi trebuit să fie un subtotal din numărul deceselor identificate în Corona Forms. Dar, în practică, numărul este mult mai mare, au declarat două surse diferite pentru Libertatea. Ambii sunt specialiști, unul din Ministerul Sănătății , iar celălalt din afara instituţiei. Ambii au vorbit sub condiția anonimității pentru libertatea.ro. "Când în Corona Forms erau sub 26.000 de decese (n.r. - cifra oficială furnizată publicului), în Alerte MS erau undeva la 33.000 de decese", a spus prima dintre surse. Expertul a cercetat ambele baze de date. "Există o diferenţă şi mai surprinzătoare. În Alerte MS au fost cu 14.000 de decese mai mult decât numărul deceselor survenite în spitale COVID, raportate în Corona Forms şi validate de DSP."
Cel puţin 20 de oameni numai din MS ştiau despre discrepanţele semnificative dintre platformele Ministerului Sănătăţii privind decesele COVID. Dar ei nu sunt singurii cu acces la platforme. INSP și DSP le văd, de asemenea. Mai mulți oameni care au acces la platforme au sesizat discrepanțe, mici sau mari, în funcţie de accesul fiecăruia. Inclusiv cei din Centrul de Comandă, unde lucrează și medici rezidenți la partea de statistică a platformelor, au remarcat problemele. În sine, aceste diferențe nu spun nimic decât dacă sunt înțelese sursele lor. Potrivit specialiştilor care cunosc platforma, în Alerte MS, care strânge şi date despre numărul bolnavilor internaţi şi numărul paturilor ATI libere şi multe alte informaţii legate de activitatea COVID, s-a întâmplat deseori să existe erori de raportare.
„Nu e o bază de date în care să te încrezi prea mult. Nu e verificată", spune chiar una dintre cele două surse. Dar, chiar și imprecisă, Alerte MS a adunat date care se abat mult de la ceea ce cunoaște publicul, cel care primește cifrele de la Grupul de Comunicare Strategică, care la rândul său le accesează din Corona Forms. În Corona Forms, pentru ca un deces să ajungă să fie contorizat, nu este suficient ca spitalul să declare mort un pacient cu COVID şi să noteze apoi COVID în certificatul de deces. E nevoie de certificarea DSP. Abia atunci, cazul COVID devine un caz colorat în Corona.Forms cu roșu și e adunat la totalul general. Iar sursele au văzut diferențe și în Corona Forms.
Potrivit metodologiei de supraveghere COVID în România, orice deces al unui bolnav de COVID se anunţă imediat către DSP-ul din judeţ, care apoi verifică acel caz şi validează sau nu decesul ca fiind „deces de COVID". DSP-urile, alături de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, o structură a Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt cele care fac diferenţa dintre un deces cu COVID şi un deces de COVID. Asadar, un deces poate fi al unui om infectat cu COVID, dar nu cauzat de COVID, în cazul în care pacientul este, de exemplu, şi victima unei traume care produce decesul sau are un AVC acut, potrivit metodologiei de supraveghere a infecţiei cu noul coronavirus în România.
În dreptul unui pacient din Corona Forms, doar DSP poate să bifeze celula care marchează drept „deces de COVID" un caz, a explicat un specialist din Ministerul Sănătăţii, care cunoaşte cele două platforme informatice. „Spitalul poate să introducă la rubrica status cuvântul deces, dar nu este suficient ca acel caz să fie contorizat la decese. Dacă spitalul scrie «Deces», rândul alocat pacientului rămâne verde. El devine roşu doar dacă DSP intră pe CNP-ul respectiv". Altfel spus, DSP e cel care închide fișa pacientului în cazul unui deces de COVID. Prin lege, cauza morții este stabilită de medicul curant și de medicul legist. E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt. Cert e că noi, spitalele, nu mai avem nimic de spus după ce am trimis cazurile către DSP.
„În platforma Corona Forms există 1.500-1.600 de rânduri verzi, la care însă spitalul unde a fost internat bolnavul COVID a notat «deces» la statusul pacientului. Acestea nu sunt numărate în cifra actuală a deceselor din România", povesteşte specialistul din Ministerul Sănătăţii. „Nimeni nu ştie câte din aceste decese au fost raportate către DSP și au fost invalidate, potrivit definiţiei de caz. Sau câte din aceste decese au fost notate de spitale direct în Corona Forms, fără ca spitalul să le mai notifice DSP-ului, aşa cum cere legea. Și au rămas «agățate», neraportate", a explicat specialistul din MS.
Omul din MS confirmă situația de la Colentina: „La un moment dat, Colentina avea 693 de morţi în Alerte MS şi numai 72 de decese COVID cu roşu, deci anunţate şi validate de DSP în platformă. În cifra oficială totală care se comunica publicului apăreau doar acelea 72, nu şi restul, ceilalţi pacienţi erau încă verzi în Corona Forms". Consecința e că nu s-au înregistrat toți morții de COVID în Corona Forms și, mai departe, în raportarea publică venită de la Grupul de Comunicare Strategică. Conform acestui specialist, dar și celeilalte surse care a văzut datele din platformă, din afara MS, există mii de decese care, din diverse motive, nu au ajuns în cifra curentă de 26.943 de morți de COVID din România.
În termenii colectați direct de la spitale, clinicile mari de Covid, cum este Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, au ajuns până pe 20 aprilie 2021 la 650 de decese COVID de la începutul pandemiei. Balșul are peste 400 de decese și nu cunoaște decât de un singur caz nevalidat de DSP, lucru confirmat atât de spital, cât și de sursa care a văzut raportările din cele două platforme. Institutul „Marius Nasta" se apropie și el de 300 de cazuri de deces raportate. Întrebarea este: câți oameni care au murit nu sunt incluși în cei aproape 27.000 de morți declarați oficial?
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
SRS: "Cozmin Gușă, candidat independent la președinția României. Prevăd o finală prezidențială Gușă-Geoană!"
Informația momentului: analistul politic Cozmin Gușă va candida la președinția României ca independent! Anunțul a fost făcut de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, în direct la Realitatea PLUS.
-
Episcopul înjunghiat la Sydney și-a revenit: "Îl iert pe atacator. Îl iubesc și mă voi ruga pentru el"
Episcopul care a fost înjunghiat în mijlocul unei predici care era transmisă în direct pe internet spune că se simte "bine" și că l-a iertat pe atacator, transmite Daily Mail.
-
O legislație propusă în SUA deschide calea identificării obligatorii online sub pretextul verificării vârstei
În Camera Reprezentanților din SUA sunt în desfășurare eforturi legislative bipartizane în sensul adoptării unor versiuni de legi elaborate inițial pentru siguranța tinerilor online.
-
Industria dezinformării: O agenție sponsorizată de guverne cenzurează jurnalismul
Dezinformarea a devenit un punct de discuție ca răspuns la victoria lui Trump și a fost apoi supraalimentată în timpul erei Covid. Ca răspuns la presupusa criză, corporațiile, companiile de tehnologie și guvernele au trebuit să demonstreze că iau o anumită formă de acțiune.
-
Comisia Europeană alocă 1,4 miliarde de euro pentru pandemii viitoare și pentru 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic. Ce orașe din România au fost selectate
Comisia Europeană (CE) a suplimentat cu aproape 1,4 miliarde de euro bugetul alocat Programului Orizont Europa, finanțarea vizând „tranziția verde", precum și pregătirea pentru viitoare pandemii.
-
Robert Negoiță: "Am cumpărat plante exotice să le vadă oamenii care nu pot ajunge în zone tropicale"
Potrivit unei investigații publicate de Buletin de București, în septembrie și octombrie 2023, compania municipală Algorithm Construcții S3 a achiziționat plante exotice în valoare de peste 300.000 de euro din Turcia și Grecia. Cu toate acestea, o specialistă consultată a avertizat că majoritatea acestor specii nu pot supraviețui în climatul din România.
-
WSJ: Liderii de război ai Israelului nu au încredere unii în alţii. Netanyahu, ministrul Apărării şi fostul șef al Armatei nu se pun de acord
După şase luni de conflict împotriva Hamas, publicul israelian este profund divizat în ceea ce priveşte modul în care se poate câştiga războiul din Fâşia Gaza. La fel sunt şi cei trei înalţi oficiali ai cabinetului de război, un organism care atunci când a fost format, era menit tocmai să încurajeze unitatea în acest efort, scrie The Wall Street Journal (WSJ).
-
Politico: Ucraina se îndreaptă spre înfrângere. Starea de spirit a populației și moralul soldaților s-au prăbușit
Întrebați doar un soldat ucrainean dacă mai crede că Occidentul va sta alături de Kiev „atât timp cât va fi nevoie". Această promisiune sună a gol când au trecut patru săptămâni de când unitatea ta de artilerie a avut ultima dată un obuz de tras, așa cum s-a plâns un militar de pe front.
-
NASA: China folosește programe civile pentru a ascunde obiective militare în spațiu
Şeful agenţiei spaţiale americane NASA, Bill Nelson, a declarat miercuri în Congres că China foloseşte programe civile pentru a ascunde obiective militare în spaţiu, relatează DPA.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Un psiholog a lucrat 20 de ani într-un mare spital din România cu o diplomă cumpărată dintr-un bar
- 2.Descendentul primului presedinte al Rusiei Comuniste explica planurile secrete ale celor 13 mari familii care conduc lumea spre Apocalipsă
- 3.BlackRock: "Noi conducem America, nu Biden. Ne dorim ca războiul din Ucraina să nu se termine niciodată"
- 4.O misterioasă boală legată de Covid face ravagii în întreaga lume. Medicii nu știu cum să oprească acest val uriaș de infectări care baga oamenii la terapie intensivă
- 5.Tot mai multe inadvertențe în atacul de la mall-ul moscovit Crocus
- 6.Misterul "Oamenilor în albastru" din atacurile de la mall-ul din Moscova. Noi date explozive despre posibila implicare a FSB în atacurile teroriste
- 7.Ești sclavul Sistemului - toate drepturile tale fiind cedate, fără ca tu să știi, către Sistem!
- 8.Depopularea ca plan: Un studiu al lui Bill Gates "prezice" o prăbușire bruscă și ireversibilă a populației globale DOCUMENTE
- 9.SUA înregistrează peste 1 milion de decese în exces în rândul persoanelor de peste 65 de ani de când a început vaccinarea ARNm anti-Covid
- 10.Ultimul interviu cu Nicolae Manolescu: "Am citit o carte a lui Freud despre coincidențe. Când citeam se petreceau multe coincidențe în jurul meu!"
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu