Rețeaua locuințelor sociale: Interlopi și funcționari, parteneri într-o schemă infracțională în București

• Tweet

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat săptămâna aceasta percheziții la membrii rețelei specializată în tranzacționarea locuințelor sociale ale primăriilor din Capitală.

Parchetul Anticorupție a anunțat, la sfârșitul acestei săptămâni, că s-au dispus măsuri preventive față de 17 inculpați (reținere și control judiciar) care între 2018 și 2020 „ar fi identificat imobile nelocuite, nerevendicate ori care se aflau în proprietatea privată a statului, a primăriei municipiului București sau a primăriilor de sector, iar pentru dobândirea nelegală a acestora ar fi întocmit documente false".

Potrivit unor surse judiciare, prin diverse documente false, imobilele ajungeau să fie administrate sau vândute în fals de membrii grupării. Aceasta era alcătuită de interlopi din București și funcționari sau angajați ai statului. Locuințele sociale sunt apartamente, garsoniere sau case oferite de primării cu o chirie subvenționată unor persoane sau familii care, din diferite motive, nu-și pot permite un acoperiș deasupra capului. Conform legislației, după cinci ani de chirie într-o locație cu statut „social", chiriașii din aceste locuințe pot solicita achiziționarea lor.

Din informații obținute de Europa Liberă de la surse judiciare, reiese că acest grup infracțional ar fi fost înființat de Ștefan Chelu zis „Fane", Ion Marin zis „Oane a lui Forghiță" și Georgiana Roxana Aprodu zisă „Casandra". Ar fi aderat ulterior și Cătălin Roșca. Aceștia sunt liderii grupării. Ștefan Chelu a organizat rețeaua, la care apoi au aderat Ion Marin și Georgiana Roxana Aprodu. „Fane" este un interlop de „rangul doi" din București, după cum ne-au precizat surse din cadrul Poliției Capitalei. Acesta ar acționa mai mult în zona Sectorului 4.

Odată pusă la punct rețeaua, „următorul pas a fost ca gruparea să aibă acces la datele legate de locuințe sociale sau locuințe deținute de proprietari fără moștenitori, locuințe care ar fi urmat să devină sociale", potrivit procurorilor. Dintre membrii rețelei, Georgiana Roxana Aprodu, zisă „Casandra", fostă angajată a Administrației Fondului Imobiliar (AFI), a obținută cooperarea unor foști colegi sau cunoscuți. Aceasta a acționat „cu complicitatea și sprijinul funcționarilor publici din cadrul AFI, a identificat spațiile locative nelocuite rămase libere, transmise de către Primăria Municipiului București.

Mai departe, aceasta le-a comunicat membrilor grupării datele de identificare ale spațiilor respective", se mai precizează în documentele anchetei. Pentru dobândirea „nelegală a acestor locuințe s-ar fi întocmit documente false, respectiv contracte de închiriere, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de predare-primire locuință, în numele AFI și al unui notar public", precizează procurorii DNA. Mai mult, „În cadrul acestui grup, fiecare membru avea un rol bine stabilit, spre exemplu unul dintre inculpați trebuia să procure cheile de acces de la imobile, să țină legătura cu beneficiarii, să fie împuternicit de aceștia să depună și să ridice documente la/de la diverse instituții, să încaseze de la aceștia sumele de bani pretinse și să pătrundă abuziv în imobile pentru a le ocupa", se precizează în comunicatul DNA.

Notarul amintit anterior în numele căruia se făceau o parte dintre tranzacții este Ludmila Dima. Aceasta „ar fi dobândit pentru sine și pentru altul, contra unor sume de bani cuprinse între 10.000 euro - 12.000 euro, șase locuințe", mai punctează procurorii DNA. Liderii Ștefan Chelu și Ion Marin aveau „atribuții sarcini de identificare a persoanelor care doresc astfel de locuințe și care sunt pe lista de așteptate constituită la nivelul primăriilor de sector sau a Primăriei Municipiului București, ori a altor persoane care nu fac parte din listele de așteptare".

„Ulterior, ar fi fost identificate persoanele dornice să intre în posesia acestor locuințe, de la care inculpații ar fi pretins și primit, în funcție de numărul contractelor încheiate, sume de bani cuprinse între 3.000 euro și 210.000 euro - pentru mai multe contracte", mai precizează și procurorii DNA într-un comunicat de presă. O parte din informațiile referitoare la diverse imobile și persoane, precum și cheile de acces în imobile le-ar fi fost oferite membrilor grupului, contra unor sume de bani modice, de către suspectele Victoria Belivacă și Alexandrina Laurenția Vraicu, „în calitate de funcționari", susțin anchetatorii DNA.

Ștefan Chelu, în schimbul sumelor de bani primite de la persoane racolate, „intervine la diverși funcționari public din Administrați a Fondului Imobiliar București și ale altor autorități locale, în vederea obținerii unor locuințe pentru cei racolați", au precizat surse judiciare pentru Europa Liberă. Conform informațiilor obținute de Europa Liberă, la un moment dat ar fi apărut un conflict între membrii grupării, între Chelu și Roșca. Acesta din urma intrase în grup având sarcina de a intermedia obținerea unor aprobări de la diverși funcționari din cadrul AFI și a altor autorități locale. În urma unei tranzacții ratate, Ștefan Chelu i-ar fi solicitat 80.000 de euro. Pentru că Roșca nu a putut plăti, Chelu i-a luat un autoturism Mercedes pe care îl conducea soția lui Roșca.