Exclusiv: Petre Lazaroiu, judecator al Curtii Constitutionale, explica pe intelesul tuturor cum e cu abuzul in serviciu si care sunt jocurile politice

• Tweet

In ultima vreme, a existat o ampla dezbatere vizavi de ceea ce inseamna abuzul in serviciu, mai ales dupa ce mai multi inculpabili au fost absolviti de cercetarea penala sau de sentintele judecatorilor referitor la pedepse administrative. Petre Lazaroiu, judecator al Curtii Constitutionale a României si profesor de drept universitar, a avut amabilitatea de a acorda un interviu pentru Ziuanews in care sa lamureaca mai multe aspecte juridice.

- Cum ramane, pana la urma, cu abuzul in serviciu, domnule profesor Lazaroiu?

- Am spus-o si cand s-a pronunat Curtea. Nu este nevoie de o modificare a Codului Penal, deoarece Curtea, prin decizie, a lamurit sensul constitutional al infractiunii. Este abuz in serviciu ori de cate ori fapta functionarului public, in sensul larg al legii penale, incalca o norma imperativa a legii. Prin urmare, nu orice incalcare a unei atributiuni de serviciu, care isi poate avea izvorul si intr-o dispozitie a superiorului, inseamna incalcarea legii penale. Sub acet aspect, instantele de judecata trebuie sa stabileasca in mod precis daca faptele, comisive sau omisive, incalca o prevedere legala.

- Explicati, va rog, de ce toata lumea juridica a comentat acea prevedere ca legea trebuie schimbata oricum dupa 45 de zile si de ce daca n-a fost schimbata in acest interval se considera atutomat ca abuzul in serviciu ar fi picat de drept?

- Potrivit articolului 147 din Constitutia României, legile sau articolele din aceste legi care au fost declarate neconstitutionale inclusiv sub aspectul sensului constitutional dat printr-o decizie de interpretare, se suspenda in aplicare timp de 45 de zile, termen in care, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, este obligat sa puna de acord legea, articolul din lege, cu decizia Curtii. Potrivit aceluiasi articol, normele declarate neconstitutionale sunt indepartate din fondul activ al legislatiei nationale. Adica ele nu se mai aplica.

- Pai, tot nu m-ati lamurit.

- In cazul deciziilor interpretative, normele supuse controlului trebuiesc aplicate in sensul dat de decizia Curtii. De aceea am spus ca aceste norme nu trebuie neaparat modficate. Orice alta abordare incalca nu numai litera, ci si spiritul Constitutiei.

- Deci, inteleg ca in acest caz avem de a face cu o lege interpretativa. Cu alte cuvinte, legea nu a fost declarata neconstitutionala, doar ca s-a specificat ca "in mod defectuos" trebuie inteles ca "prin incalcarea legii". De ce ati considerat ca trebuie facuta aceasta mentiune?

- Pentru simplul motiv ca abuzul in serviciu nu trebuie eliminat din legislatia penala, ci trebuie corectat ca sa nu lase loc unui alt abuz, cel al autoritatii impotriva functionarului public.
- Domnule profesor, avem sau nu avem acum o lege pentru abuzul in serviciu?

- Infractiunea de abuz in serviciu este in continuare reglementata prin aceleasi dispozitii penale in sensul dat de decizia Curtii Constitutionale. Deci, abuzul in serviciu este in contiuare sanctionat. Daca Guvernul, printr-un proiect de lege pe care il va inainta Parlamentului, vrea sa aduca clarificari acestei infractiuni, nu poate sa fie decat salutat, pentru ca orice clarificare presupune o abordare mai corecta a acestei infractiuni. Deocamdata, Guvernul inca nu a venit cu un asemenea proiect pe care si Curtea il asteapta. Trebuie inteles foarte clar ca in activitatea sa, Curtea Constitutionala nu legifereaza, ci, in cel mai rau caz, este un legislator negativ. Adica, elimina din fondul activ al legislatiei normele care se abat de la litera si spiritul Constitutiei.

- Sustineti, sau nu, un prag pentru abuzul in serviciu?

- Intr-un raport pe care Comisia de la Venetia, pe baza unor studii temeinice, l-a prezentat atat Consiliului cat si Parlamentului European, s-a recomandat statelor membre ca in activitatea de legiferare, abuzul in serviciu sa presupuna un prag valoric in functie de care fapta sa fie incriminata ca infractiune sau doar contraventie. Sugerandu-se ca atunci cand este vorba despre politicieni, acest prag sa fie cat mai ridicat pentru a nu-i expune pe acestia unor presiuni politice. Curtea nu a impus legiuitorului un anume prag. Ci doar a sugerat leguitoruluin abordarea unui asemenea punct de vedere. Daca leguitorul urmeaza o recomandare a Curtii este doar o chestiune care tine de optiunea acestuia, nu de obligativitatea de a impune un anume prag. Din nefericire, eu, ca judecator al Curtii, nu ma pot pronunta intr-un sens sau altul.

- Constat ca in prezent exista o preocupare a legiuitorului pentru dezincriminarea conflictului de interese. In special in ceea ce priveste angajarea unor rude la cabinetele demnitarilor. Cum vi se pare acest fapt?

- Sub aspectul incriminarii unei astfel de fapte drept infractiune, Curtea, urmand practica sa absolut constanta, a aratat ca este numai optiunea legiuitorului de a incrimina sau de a dezincrimina anumite fapte. Prin urmare, Curtea nu poate impune o anumita conduita, leguitorul fiind singurul raspunzator de politica penala a statului.

- Referitor la modificarile Codurilor Penale. Cum vedeti faptul ca, pe langa cele necesare, izvorâte din deciziile Curtii, sa mai apara si altele care sa fie insinuate pe langa acestea si care privesc interese politice?

- Este unanim recunoscut ca orice coalitie aflata la guvernare incearca sa-si promoveze propriile interese prin amendarea legilor penale. Daca pe langa modificarile rezultate din necesitatea punerii de acord ale legii cu deciziile Curtii, puterea promovează si alte acte normative, nimeni si nimic nu se poate opune ca acestea sa fie avute in vedere. Numai ca, ori de cate ori aceste incercari infrang litera si spiritul Constitutiei, ele pot fi aduse in fata Curtii si analizate. Rezultatul analizei Curtii nu poate fi anticipat.

- Va rog, pentru cateva clipe, sa va detasati de faptul ca sunteti implicat in deciziile Curtii si sa va considerati un cetatean de rand al României. Cum ati privi faptul ca de mai bine de jumatate de an politicul incerca sa schimbe legi, fie prin dezincriminarea unor fapte penale, fie prin gratiere la fapte de coruptie, in loc sa statueze o lege infailibila?

- Din pacate nu pot face abstractie de faptul ca sunt judecator al Curtii si sub acest aspect nu ma pot comporta ca un simplu cetatean. Insa, ceea ce sugerati si ati dori tine de calitatea actului legislativ si iarasi, din pacate, eu nu pot sanctiona.

Bogdan Comaroni