ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Obsesia Trianonului. Cum se foloseşte Viktor Orban de ungurii de peste graniţe

Postat la: 28.07.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

Obsesia Trianonului. Cum se foloseşte Viktor Orban de ungurii de peste graniţe

Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, pe urmele relaţiilor dintre Viktor Orbán şi maghiarii din România, pentru a vedea dacă şi aceştia au Obsesia Trianonului. Publicaţia scrie că Viktor Orbán îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“ de la Trianon care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orban continuă să cultive amintirea acestui „dictat", scrie „Le Monde". „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale" de care „Occidentul a privat Ungaria", „încălcând frontiere milenare" pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat", transformând naţiunea în „culoar al morţii".

Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orban, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale" pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar.

O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat" impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat", notează „Le Monde".
Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orban

Dacă nu ar fi fost pandemia, Viktor Orban planuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă" care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari - în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori - sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi" joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz", subliniază cotidianul francez. „Viktor Orban ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea", spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.

Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină", a declarat Viktor Orban. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeana.

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon", spune pentru „Le Monde", Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orban de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră", a subliniat premierul slovac.

Din nefericire pentru Orban are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Obsesia Trianonului. Cum se foloseşte Viktor Orban de ungurii de peste graniţe

Postat la: 28.07.2020 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, pe urmele relaţiilor dintre Viktor Orbán şi maghiarii din România, pentru a vedea dacă şi aceştia au Obsesia Trianonului. Publicaţia scrie că Viktor Orbán îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“ de la Trianon care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orban continuă să cultive amintirea acestui „dictat", scrie „Le Monde". „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale" de care „Occidentul a privat Ungaria", „încălcând frontiere milenare" pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat", transformând naţiunea în „culoar al morţii".

Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orban, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale" pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar.

O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat" impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat", notează „Le Monde".
Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orban

Dacă nu ar fi fost pandemia, Viktor Orban planuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă" care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari - în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori - sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi" joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz", subliniază cotidianul francez. „Viktor Orban ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea", spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.

Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină", a declarat Viktor Orban. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeana.

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon", spune pentru „Le Monde", Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orban de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră", a subliniat premierul slovac.

Din nefericire pentru Orban are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE