Noi detalii a protocolului SRI-PICCJ: Kovesi le cerea procurorilor sa-l informeze direct pe Coldea

• Tweet

Raportul Inspectiei Judiciare cu privire la aplicarea protocolului din 2009 dintre SRI scoate la iveala numeroase detalii despre colaborarea dintre procurori si ofiterii de informatii.

Documentul a fost trimis la parchetele din tara, pentru formularea de observatii, urmand sa ajunga in cel mai scurt timp si pe masa membrilor. Documentul prezinta modul in care procurorii ofereau ofiterilor SRI informatii despre felul in care au valorificat informarile primite de la Serviciu. Procurorii ofereau SRI informatii in baza articolului 6 al Protocolului SRI-PICCJ din 2009, semnat de Gabriela Scutea, in locul prim-adjunctului procurorului general, Tiberiu Nitu, si de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, si aprobat de procurorul general Laura Codruta Kovesi si de directorul SRI George Maior.

Potrivit articolului 6 al protocolului, procurorii aveau urmatoarele obligatii: "(1) Comunica, in mod operativ, dar nu mai tarziu de 60 de zile, modul de valorificare a informatiilor sau sesizarilor primite de la Serviciu, referitoare la infractiunile prevazute in art. 2, cu exceptia cazurilor in care, inainte de implinirea termenului mentionat, se solicita informatii suplimentare in legatura cu cauza. (2) Termenul de 60 de zile curge de la data inregistrarii informarii sau sesizarii la Parchet."
Potrivit constatarilor inspectorilor judiciari, procurorii ofereau informatii catre SRI fara o atentie prea mare la baza legala pentru un asemenea gest, invocand de multe ori general protocolul SRI-PICCJ. Raportul IJ vorbeste si despre o adresa trimisa de procurorul general Kovesi, prin care li se cerea procurorilor sa-l informeze pe generalul Florian Coldea "in cauze de interes operativ".

"De altfel, la una dintre unitatile de parchet verificate in mod direct, a fost identificata o adresa a PICCJ - Cabinet Procuror General datand din 12 iulie 2012 prin care se solicita, in mod imperativ si in interesul celeritatii comunicarii si coordonarii, ca instiintarile efectuate potrivit art. 6 din protocol sa fie adresate UM 0198 Bucuresti, iar in cauze de interes operativ catre primul adjunct al directorului SRI", se arata in raportul Inspectiei Judiciare.
Acelasi raport precizeaza ca procurorul-sef al DIICOT din 2011, Codrut Olaru, actual membru al CSM, i-a trasmis generalului Coldea un intreg rechizitoriu, in format electronic.

Alaturi de "echipele mixte" si "planurile comune de actiune", despre care se vorbeste in raport, transmiterea de informatii "de interes operativ" de la procurori catre ofiterii SRI poate ridica semne de intrebare din perspectiva articolului 7 al Legii 303/2004:

"(1)Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informatii.

(2)Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.

(3)Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza anual o declaratie olografa pe propria raspundere, potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu au fost si nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informatii. Declaratiile se depun si se arhiveaza la compartimentul de resurse umane."
Controlul tematic efectuat de inspectorii judiciari a fost realizat ca urmare a adresei presedintelui CSM nr. 9967/2018 si prin ordin al inspectorului-sef. Controlul a vizat modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare incheiat intre PICCJ si SRI in cursul anului 2009, declasificat in martie 2018.

CCR a admis, in 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputatilor referitoare la existenta unui conflict intre Parlament si Ministerul Public care prevede, printre altele, ca efectele protocoalelor continua sa se produca, chiar si dupa denuntarea lor. Curtea Constitutionala a Romaniei arata, in motivarea ce vizeza incheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public si SRI, ca acestea sunt in afara ordinii constitutionale si au obligat legiuitorul sa lupte contra unei paradigme juridice neconstitutionale de peste 9 ani.

"Constatam ca Serviciul Roman de Informatii nu poate avea atributii judiciare, nefiind un organ de urmarire penala, astfel ca nu poate exercita acte de urmarire penala, separat sau in colaborare cu procurorii, si implicit nu poate strange si administra probe referitoare la o cauza penala", se arata in motivarea Curtii Constitutionale, cu privire la incheierea protocoalelor secrete din 2009 si 2016.