În căutarea pacientului zero pe ruta Wuhan-Paris-Milano: cum se ţes iţele pandemiei de COVID-19

• Tweet

Oficial, pacientul 01 al pandemiei de COVID-19 şi primul caz de îmbolnăvire confirmat oficial de China este un contabil care făcea cumpărături la un supermarket din apropierea locuinţei sale, pe malul estic al fluviului Yangtze. Acesta nu a călătorit în afara Wuhan înainte de primele simptome, la 8 decembrie 2019.

Cercetările privind originea pandemiei izbucnită la Wuhan au puţine date certe şi multe fire ce se întind de la Wuhan la Paris şi Milano oferind indiciile slab conectate ale potenţialului pacient zero. Raportul comun OMS-China, publicat în martie, conţine detalii sumare despre primele cazuri de infecţie cu noul coronavirus, între care Pacientul S01, relatează Washington Post.

Există doar câteva secvenţe genetice pe care baza cărora „încercăm să descoperim o mulţime de lucruri", spune Sergei Pond, de la Universitatea Temple, care a analizat secvenţe timpurii ale virusului SARS-CoV-2. În raportul OMS, proba luată de la S01 are numărul de identificare al unui pacient de 61 de ani, un muncitor la piaţa de fructe de mare Huanan, mort în urma unei septicemii pe 20 decembrie 2019. El are acest număr de înregistrare în baza de date a Centrului Naţional Bioinformatic al Chinei.

Profilul lui S01 se potriveşte mai degrabă unui pacient de 41 de ani diagnosticat la sfârşitul lunii decembrie şi al cărui caz a alarmat doctorii determinându-l pe unul dintre ei să dea alarma. Potrivit bazei de date oficiale însă, acesta s-ar fi îmbolnăvit pe 16 decembrie. Este o neconcordanţă pe care agenţia ONU o cercetează, a transmis un purtător de cuvânt al OMS.

OMS a avut acces limitat la probe biologice ale primilor pacienţi ca şi la înregistrările originale de caz, de aceea şi tabloul pandemiei este neclar, fără a ţine cont de dificultăţile inerente unei reconstituiri complexe a căii de circulaţie a virusului şi a punctului de origine.

Pe 5 decembrie 2019, înainte cu trei zile ca primul pacient oficial al Chinei să aibă primele simptome, în apropiere de Milano, s-a luat un tampon faringian de la un băieţel de patru ani suspectat de pojar. Proba s-a dovedit luni mai târziu pozitivă la coronavirus, iar cazul său a fost prezentat într-un jurnal european. Alte studii europene au sugerat ipoteza circulaţiei timpurii a virusului care ar fi fost dus peste graniţe înainte de apariţia focarului de la Wuhan.

O echipă de cercetători de la Institutul public francez de sănătate în colaborare cu alte centre a examinat retrospectiv o bază de date conţinând peste 9000 de probe de sânge prelevate între noiembrie 2019 şi martie 2020, ca parte a unui proiect sanitar.

Marie Zins, directorul ştiinţific al proiectului, a spus că s-au descoperit anticorpi la coronavirus în cazul a şapte dintre ei în luna noiembrie, doi în prima săptămână. Doar unul din el s-a plimbat două luni în China, dar nu a trecut prin Wuhan.

Dar cel mai controversat studiu a venit din Italia, unde cercetătorii ar fi găsit urme de coronavirus şi mai devreme, decretând că ar putea „recontura istoria" pandemiei. Cercetătorii de la Institutul Naţional pentru cancer în colaborare cu Universitatea din Siena au arătat că 10% din 1000 de probe serologice prelevate în 2019 erau pozitive la anticorpi de coronavirus, unele chiar din septembrie 2019.

OMS a solicitat o retestare a probelor la un laborator din Olanda care le-a finalizat, dar a refuzat să furnizeze detalii, astfel că problema a fost retrimisă spre soluţionare la echipa italiană. Giovanni Apolone, unul din autorii studiului original şi director ştiinţific la institutul pentru studiul cancerului de la Milano, a admis că există dezacorduri privind interpretarea rezultatelor, în condiţiile în care testele de anticorpi nu sunt prea fiabile.

„Pot să vă spun că din punctul nostru de vedere, acestea sunt în favoarea studiului original, dar într-un scenariu complex", a spus el.

Emanuele Montomoli, un co-autor, a enunţat teoria cum că ar putea fi vorba de o tulpină mai puţin transmisibilă ce nu ar fi putut provoca o epidemie majoră. Un studiu publicat în aprilie în Science a făcut multiple simulări privind izbucnirea epidemiei şi a descoperit că e posibil ca virusul să fi circulat încă din noiembrie la Wuhan fără a avea potenţa de a declanşa o epidemie, ci cel mult cazuri izolate.

Potrivit raportului OMS, spitalele locale au verificat cazuri suspecte timpurii , dar acestea au ieşit negative la teste. China a lansat ipoteza că virusul ar fi fost adus din străinătate. Anumite echipe de cercetători estimează că virusul ar fi putut începe să circule la Wuhan din octombrie 2019.

În acea toamnă la Wuhan au avut loc mai multe evenimente ample, oraşul găzduind în octombrie Jocurile Mondiale Militare, o competiţie de tip olimpic pentru soldaţi, iar cu acea ocazie s-au curăţat străzile şi s-a limitat circulaţia rutieră.

În acelaşi timp, China trecea printr-unul din cele mai severe sezoane gripale în mai bine de 10 ani şi eventuale cazuri timpurii puteau fi uşor trecute cu vederea. Statisticile din noiembrie arătau că erau de cinci ori mai multe îmbolnăviri de gripă în întreaga ţară decât în anul precedent. În decembrie erau de nouă ori mai multe.

Dar, în acea toamnă la Wuhan, o metropolă de 11 milioane de locuitori, a avut loc un lanţ întreg de evenimente cu participare internaţională. S-a ţinut cea mai mare expoziţie de maşini din Asia, un forum global al constructorilor de poduri şi o conferinţă despre tehnologia materialelor. Pe 20 decembrie, când apăruseră primele îmbolnăviri printre vânzătorii şi muncitorii de la piaţa de fructe de mare, Jack Ma , fondatorul Alibaba, şi Lei Jun, fondatorul Huawei, se aflau la Wuhan pentru o conferinţă economică.

Circulau zvonuri despre îmbolnăviri de pneumonie la un centru de îngrijire pentru copii, şi-a amintit pentru The Post Stella Zhou, locuitor al Wuhanului. Era 8 decembrie, ziua când au apărut simptomele pacientului S01 şi cu o lună înainte de anunţul oficial despre epidemie.

„Toţi cei din jur aveau impresia că cifrele reale erau mult mai ridicate decât numărătoarea oficială. La început, mulţi dintre cei bolnavi nu au avut şansa testării sau a îngrijirii în spital", spune un alt rezident, Zhu Wei.

Raportul OMS menţionează cazuri suspecte timpurii, dar arată că aceşti pacienţi nu au putut fi accesaţi pentru interviuri. În recomandările lor, experţii OMS au solicitat o verificare a probelor serologice timpurii prelevate de la Centrul de Transfuzii Sangvine din Wuhan, dar şi a arhivelor medicale de la Jocurile Militare Mondiale. OMS nu a răspuns întrebărilor publicaţiei privind efectuarea acestor examinări.

Iniţial, s-a crezut că primul pacient a fost un locuitori din Wuhan care a început să se simtă rău pe 1 decembrie. Informaţia a fost corectată în raportul OMS, întrucât acesta ar fi suferit de altă afecţiune la începutul lunii şi abia ulterior în decembrie a fost confirmat cu coronavirus alături de soţia sa într-un caz de contagiune în familie. Corecţia l-a desemnat pe contabilul numit Chen ca primul pacient diagnosticat oficial cu coronavirus. Acesta îşi făcea cumpărăturile la RT-Mart, un centru comercial cu mai multe etaje şi lift situat în apropierea apartamentului său şi nu la piaţa umedă din Wuhan.

Cercetătorii cred că în luna noiembrie 2019 exista un număr mic de infectaţi cu coronavirus la Wuhan, un oraş foarte animat. Pe 2 noiembrie, o mână de studenţi dintr-un schimb internaţional exersau caligrafie chineză la Universitatea din Wuhan. O săptămână mai târziu, 2.000 de oameni îmbrăcaţi în robe hanfu se adunau la un festival la Turnul Cocorului Galben. Ceva mai târziu în noiembrie, circa 200.000 de persoane, între care vizitatori din 20 de ţări, au făcut înconjurul unei expoziţii agricole.

Un om de ştiinţă specializat în conservarea speciilor sălbatice a mers în inspecţie de rutină la piaţa Huanan pe care o urmărise în ultimii doi ani, confirmând condiţii sanitare precare şi scoaterea la vânzare a unor specii sălbatice. Concluziile echipei sale au fost publicate în Scientific Reports journal. Suntem tot în noiembrie, pe 19. Institutul de Virusologie de la Wuhan a organizat sesiunea sa anuală de instruire pentru siguranţă. Directorul adjunct, Hu Qian, a prezentat problemele de securitate descoperite la auditul din acel an, potrivit unei note de pe site-ul instituţiei.

Raportul OMS a calificat teoria unui accident de laborator „extrem de improbabilă", dar, între timp, au apărut cercetători care au susţinut că ipoteza rămâne în picioare.

Unul dintre ei este Jesse Bloom, un biolog specializat în analiza de date la centrul de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson, care a subliniat: „Originile virusului SARS-CoV-2 rămân neclare, două teorii plauzibile fiind zoonoza naturala (saltul de la animal la om) sau un accident de laborator".

Bloom a făcut valuri în comunitatea ştiinţifică luna trecută când a anunţat că a recuperat 13 secvenţe genetice timpurii de virus ce fuseseră şterse dintr-o bază de date de către cercetătorii de la Wuhan din motive necunoscute (aceştia ar fi justificat o actualizare de date potrivit altor relatări de presă-n.red).

„În calitate de oameni de ştiinţă trebuie să găsim metode să obţinem mai multe date despre cazurile timpurii", a spus el. Secvenţele rezolvă o mică parte din piesele-lipsă ce ar permite o reconstituire a evoluţiei şi căii de transmitere a virusului, arătând cât de puţine lucruri se ştiu de fapt despre pandemie spun cercetătorii.

Sergei Pond, profesor de biologie la Universitatea Temple, subliniază că aceste secvenţe rare indică faptul că focarul a avut şi alte surse decât piaţa de la Wuhan. „Chiar şi cele 13 de secvenţe despre care am gândi că sunt un număr infim, sunt capabile să ne schimbe considerabil teoriile despre originea pandemiei", spune Pond.