Momentul Zero al unei Noi Ordini Monetare Internaționale (analiză)

• Tweet

Împotriva Rusiei va fi amorsată o soluție extremă, ca represalii față de invazia Ucrainei: sancțiuni împotriva băncii centrale și excluderea punctuală a unor bănci cheie din SWIFT. Această decizie va avea ca efect, din a doua jumatate a lunii martie, exculderea Rusiei din sistemul financiar occidental, arată o analiză a lui Tyler Burden de pe site-ul Zero Hedge.

Uriașa industrie de export al petrolului, considerată colacul de salvare al lui Vladimir Putin, a devenit nesigură peste noapte. Dar adevăratul motiv al șocului unui astfel de gest pentru comunitatea internațională este că, pentru prima dată în istorie, moneda globală de rezervă (dolarul) este folosită ca armă împotriva unei economii din grupul G20. Acest lucru, arată analiza citată, preluata de activenews.ro, stabilește un precedent în privința modului în care Occidentul va reacționa și pe viitor dacă o altă țară i-ar afecta interesele așa cum a făcut-o acum Rusia.

Excluderea Rusiei din SWIFT și înghețarea bunurilor băncii centrale ruse în străinătate, de săptămâna aceasta, i-au făcut pe unii experți financiari să ridice două întrebări cruciale:
1. De ce, de acum încolo, o țară ar mai fi tentată să tezaurizeze rezerve de devize străine?;
2. Reacția fără precedent a Occidentului nu pune în pericol însuși statutul Dolarului ca monedă globală de rezervă?

Avocatul Mike Dolan de la Reuters a descris măsura de blocare de către guvernele din G7 și din UE a accesului unor bănci cheie ruse la sistemul de plăci internaționale SWIFT drept „cel mai mare ciocan din magazia cu scule". Mai mult, au fost înghețate circa jumătate din cele 630 de miliarde de dolari în rezerve de devize străine și aur ale băncii centrale ruse. În acest mod, a fost subminată grav capacitatea Moscovei de a apăra rubla (aceasta a pierdut un sfert din valoare într-o singură zi - vineri), și de a recapitaliza băncile sancționate, care se confruntă cu spectrul panicii clienților.

Analiza lui Tyler Burden arată care să fi fost intenția celor care au gândit sancțiunile: provocarea unei panici bancare care să ducă la prăbușirea din interior a sistemului financiar rus. Deși măsurile luate de Occident reprezintă lovituri teribile pentru economia Rusiei, Mike Dolan scrie că decizia de a recurge la ele ridică întrebarea dacă țintirea rezervelor ca act de „război economic" nu va provoca o schimbare de strategie mondială la managerii care gestionează rezervele. Mai ales țările care știu că ar putea fi în situația de a avea un potențial conflict cu guvernele Statelor Unite sau UE se vor gândi de o sută de ori de acum încolo unde își plasează rezervele naționale.

Aceasta poate deveni însă o uriașă problemă pentru piețele mondiale, dat fiind că rezervele de devize străine ale băncilor centrale au ajuns anul trecut la nivelul record de 12,83 de trilioane de dolari, o creștere cu 11 trilioane față de acum 20 de ani. Acești bani sunt deținuți în cea mai mare parte în obligațiuni și polițe ale guvernelor SUA și UE, din care dolarul american continuă să reprezinte 60%, iar euro 20%. Cu siguranță, Rusia a conștientizat de multă vreme riscurile de a deține dolari ca rezerve; iar de la anexarea Crimeii în 2014, banca centrală rusă a încercat în mod constant să își diversifice rezervele. Însă dolarul, euro și lira sterlină încă reprezintă peste 50% din rezervele sale, localizate în Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie, Statele Unite, Canada și Australia.

Pe de altă parte, alianța geostrategică tot mai strânsă dintre Rusia și China, precum și refuzul Beijingului de a condamna invadarea Ucrainei sau de a se alătura sancțiunilor occidentale, fac plauzibil ca yuanul chinez - care reprezintă 2,7% din rezervele mondiale - să devină noua opțiune pentru managerii rezervelor de la Moscova și din alte țări. Însă, în ciuda relațiilor tensionate cu Occidentul, China însăși este cel mai mare depozitar de rezerve, de când s-a integrat în sistemul comercial mondial acum 20 de ani, cu angajamentul unui control strict asupra cursului yuanului. Peste 3 trilioane de dolari din cele 3,22 de trilioane cât reprezintă rezervele sale totale au fost adunate din anul 2000 încoace, tocmai pentru ca intrările financiare masive să nu modifice cursul yuanului.

Barry Eichengreen, profesor la Berkeley și expert în managementul rezervelor mondiale, apreciază că dintre cele două imperative care determină stocarea de rezerve - 1. instrumente de intervenție sau stabilizare a piețelor, sau 2. rezervă de urgență în cazul șocurilor, dezastrelor sau pentru echilibrarea în caz de criză a plăților - cea de-a doua ar putea fi pusă sub semnul întrebării.

„Principalul efect ar putea fi declinul cererii de rezerve", spune Eichengreen, citat de Reuters. „Dacă țările consideră că rezervele și managementul comerțului exterior devin mai puțin utile și mai puțin disponibile, atunci vor trebui să accepte inevitabilitatea ca ratele lor de schimb să devină mai volatile. În acest caz, ele trebuie să-și consolideze sistemele finaciare și economiile împotriva perturbărilor legate de ratele de schimb, de exemplu descurajând companiile să împrumute devize străine." Acest lucru ar putea avea un impact puternic asupra piețelor mondiale și asupra modelului urmat de economiile emergente și de cele în dezvoltare.

O perspectivă și mai alarmantă are fostul economist de la Goldman Sachs, Jim O'Neill, care afirmă că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ar putea duce în final la o reformă majoră a sistemului financiar mondial. „Printre efectele negative, unele țări ar putea considera că nu mai au nevoie să stocheze rezerve Forex", ceea ce ar putea crea un „vârf de rezerve" în lume. O'Neill adaugă: „Aceasta ar putea de asemenea incita unele dintre cele mai mari piețe emergente să reflecteze mai serios la reformarea și deschiderea piețelor lor interioare, la liberalizarea și îndepărtarea de sistemul centrat pe Statele Unite."

Însă cea mai surprinzătoare perspectivă vine de la fostul membru al Fed de la New York, actual guru al Repo și al pieței monetare de la Credit Suisse, Zoltan Pozsar. În condițiile în care este un mare partizan al statu quo-ului, Pozsar afirmă totuși că răspunsul Rusiei ar putea declanșa o reacție în lanț de evenimente în mișcare care să ducă în final chiar la dispariția Dolarului ca monedă mondială de rezervă. Într-o declarație pentru Bloomberg, Pozsar afirmă că închiderea sistemului financiar mondial pentru Rusia ar putea determina băncile centrale să pompeze agresiv lichidități pentru a stabiliza piețele.

El a mai observat că, în condițiile în care războaiele au tendința de a se transforma în evenimente majore pentru devizele mondiale, iar Rusia pierde accesul la rezervele sale de devize străine, a fost transmis un mesaj către toate țările că nu mai pot dispune de aceste rezerve de bani în momentele de tensiune. Pozsar este de acord cu experții de mai sus că, pentru managerii de rezerve naționale, are tot mai puțin sens să stocheze dolari pentru siguranță, dat fiind că pot fi confiscați exact în momentele când e mai mare nevoie de ei.

Expertul de la Credit Suisse consideră că acest lucru va încuraja băncile centrale să își diversifice rezervele, îndepărtându-se de dolar, sau să încerce să își lege devizele de active mai puțin susceptibile să fie influențate de guvernele american și europene. Pozsar crede că actualele tensiuni ar putea inaugura o nouă ordine monetară, în care țările să fie mult mai puțin interconectate prin intermediul conturilor bancare și al rezervelor internaționale. Paradoxal, sancțiunile aplicate de Occident Rusiei, ar putea constitui o lovitură cumplită pentru Globalizare și un imbold spre autarhie și suveranism.