Momentul în care Ungaria a fost aproape să se unească cu România. Explicațiile unui reputat istoric italian
Postat la: 02.12.2023 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Există în istorie momente despre care nu se vorbește sau se vorbește doar în șoaptă, iar unul dintre ele este cu adevărat interesant. În 1919, la mai puțin de un an după Marea Unire, o parte a elitei ungare a cerut unirea cu România.
La numai un an de la Marea Unire, în 1919, o parte a elitei politice maghiare a venit cu o propunere surprinzătoare pentru „dușmanul de moarte" - România. Ungurii au propus nici mai mult nici mai puțin decât o unire cu România, iar regele Ferdinand ar fi urmat să primească și Coroana Sfântului Ștefan, cea care a stat pe capul regilor Ungariei timp de secole. Finalmente, după negocieri ascunse opiniei publice de atunci, Bucureștiul a refuzat oferta.
„Adevărul" a discutat cu un istoric neutru, specialist în istoria celor două țări. Este vorba despre italianul Stefano Bottoni, profesor la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. În limba română a publicat recent „Lungul drum spre Occident: O istorie postbelică a Europei de Est" (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021) și „Moștenirea lui Stalin în România", carte apărută la Humanitas.
Italianul vorbește despre context: în decembrie 1919, la un an de la încheierea Primului Război Mondial, și la câteva luni de la momentul 1 Decembrie 1918, o parte a elitei de la Budapesta a venit cu o propunere cel puțin surprinzătoare. Contextul era unul aparte. Armata Română intrase în Budapesta, unde a fosta Uniune Sovietică încercase să facă un prim cap de pod spre cucerirea Europei. Ajunși la putere în Ungaria, bolșevicii lui Bela-Kun au atacat Transilvania, în aprilie 1919. Au fost însă respinși, Armata Română a declanșat contraofensiva, iar câteva săptămâni mai târziu intra victorioasă în Budapesta și punea capăt regimului bolșevic.
Un act înregistrat la București pe 3 decembrie 1919, mai exact o telegramă trimisă de Iuliu Maniu, pe atunci președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pe adresa Ministerului Afacerilor Străine al României, a produs vâlvă în capitalele celor două țări. Telegrama a ajuns la ministrul Nicolae Mișu, iar de aici la regele Ferdinand și la principalii lideri politici ai Regatului României.
În scrisoare era vorba despre oferta unor importanți lideri din Ungaria, care doreau un stat comun româno-maghiar, sub sceptrul lui Ferdinand. Cel care semnalase inițial cererea ungurilor a fost Ioan Erdelyi, pe atunci reprezentantul Consiliului Dirigent la Budapesta.
Stefano Bottoni consideră că solicitarea elitelor ungare nu avea foarte multe șanse să obțină aprobarea României. Războiul deteriorase relațiile dintre cele două state și românii suspectau pe bună dreptate că ungurii și-ar fi dorit cele mai importante funcții într-o astfel de uniune.
„Sincer vorbind, dacă analizăm istoria teritoriilor post-habsburgice, între 1918, până la începutul anilor 1920, noi vom vedea că avem multe situații în care statele nou formate sau teritoriile ajunse la un nou stat erau foarte precare. Erau situații foarte neclare. Au fost declarate multe state noi în spațiul post-habsburgic, în acești ani, și în particular 1919. Acesta a fost de altfel un an revoluționar, a fost un an de turbulențe mari în toată Europa. Doar în această perioadă au fost declarate 10 de așa-numite republici sau zone autonome, teritorii pe principiul autodeterminării. Pe principiul lui Woodrow Wilson", explică italianul.
În opinia lui Stefano Bottoni, nu este o surpriză că demersul Budapestei nu găsit o deschidere din partea Bucureștiului. Liderii ardeleni au fost printre cei mai înverșunați opozanți ai proiectului ungar.
„A fost un pas diplomatic, și noi știm acum, dar cred că și contemporanii știau că nu avea prea mari șanse să fie realizat. Realitatea a fost impusă, să spunem așa, pe teren, în momentul în care Armata României a intrat în Ardeal, în toamna și iarna anilor 1918-1919, și a creat o situație total diferită față de ce era înainte. După ce armata a intrat, după ce administrația militară românească s-a impus în Transilvania, era absolut imposibil să-și mai imagineze cineva un pas înapoi din partea Bucureștiului. Și la Budapesta era haos total, cu guvernarea Karoly și după confruntările cu bolșevicii lui Bela Kun. Și mai avem și cadrul diplomatic, puteri precum Franța și Italia fiind favorabile României, așa că nici Parisul și nici Roma nu aveau niciun motiv pentru a susține o asemenea propunere", explică istoricul.
Dacă la prima vedere o astfel de propunere din partea Ungariei a părut neașteptată, Stefano Bottoni reamintește că pentru elitele ungare nu era ceva nou și nici măcar un compromis de nerealizat. Aceleași elite ungare prosperaseră pe timpul Austro-Ungariei și sperau că își vor menține privilegiile și în cadrul unei uniuni cu România.
„Propunerea venea din partea unei elite politice care s-a integrat cu Austria după 1867, după compromisul cu Viena, așa că pentru ei, ideea unei federații, sau confederații, era ceva natural. Dar din acest punct de vedere avem un conflict insormortabil, cred eu, între principiul național care s-a impus în Europa în perioada asta și Primul Război Mondial a fost un moment de anvergură și un punct de cotitură din acest punct de vedere și principiul imperial sau supranațional. Aceste elite mai credeau că populația imperiului sau o parte a populației imperiului poate fi reintegrată în ceva mai mare decât un simplu stat național", mai arată Bottoni.
Și totuși, o astfel de uniune ar fi putut avea șanse, însă cu mulți ani înainte, dar atunci elitele ungare nu au fost interesate. În 1906, elitele românești din Transilvania ar fi avut poate mai puține motive să se opună, dovadă și faptul că un român, Aurel Popovici, a propus, în 1906, federalizarea Austro-Ungariei și transformarea imperiului în așa-zisele State Unite ale Austriei Mari.
„Dacă elita maghiară ar fi acceptat ceva similar la planul Popovici din anul 1906, cel al constituirii Statelor Unite ale Austriei, cu autonomia cantonală lărgită pentru românii din Transilvania, cred că povestea ar fi fost diferită. Dar după, după începutul Primului Război Mondial, și, în particular, după înfruntările din 1916, în Transilvania, iar apoi 1919, conflictul a devenit mult mai dur. Cred că naționalizarea maselor în Transilvania a făcut un progres încet, încet, dar la sfârșitul Primului Război Mondial, și acei conducători români din Transilvania, care, până la Primul Război Mondial aveau în minte, cu cel mai mare grad de imaginație, o autonomie națională, în cadrul imperial, și-au schimbat prioritățile", mai spune istoricul italian.
Și tot el răspunde la întrebarea ce ar fi făcut populația și cum ar fi acceptat românii o astfel de unire.
„Ce ar fi făcut populația? Cred că populația și-ar fi urmat elitele. Ce a spus Maniu? Ce a spus Vaida Voievod? Bine, o să facem așa! Iar în toamna lui 1918, Maniu, Vaida Voievod și alți lideri au ales clar unirea cu România, o decizie, o decizie irevocabilă. Iar în 1919 nu voiau să audă de Ungaria. Și, un alt fapt, până când monarhii habsburgi, sau până când Viena a reprezentat un punct de echilibru în disputele dintre români și maghiari, mai era o soluție, o soluție federală sau o soluție de compromis era posibilă. Din toamna lui 1918, Viena a dispărut din orizontul politic, nu mai reprezenta deloc o forță. Românii și maghiarii au fost lăsați singuri să gestioneze această situație, acest conflict", a încheiat italianul.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Panică la bordul unui avion care e decolat de la Londra - Un mort și zeci de răniți din cauza turbulențelor
O persoană a murit după ce avionul care zbura de la Londra către Singapore s-a confruntat cu turbulențe. Zeci de persoane sunt rănite. Avionul a fost deviat către alt aeroport.
-
Belgia și Ungaria lansează controversatele portofele digitale și pașaportul pentru vaccinuri înaintea reglementărilor UE
Belgia și Ungaria deschid calea în ceea ce privește lansarea portofelelor de identitate digitale înainte de intrarea în vigoare, la sfârșitul acestei luni, a regulamentului eIDAS ("servicii de identificare electronică și servicii de încredere") 2.0 al UE și a portofelului EUDI Wallet.
-
Instagram-ul lui Zuckerberg avertizează că nu îl etichetează pe Tucker Carlson în postarea de "La mulți ani"
Un avertisment a apărut pe Instagram-ul lui Zuckerberg pentru toti aceia care doreau sa-i transmita "La mulți ani" jurnalistului Tucker Carlson. Reteaua sociala anunta ca nu-l va tagui pe prorpietarul contului pentru ca este indezirabil.
-
ONU susține că "ID-ul digital global" al lui Bill Gates este necesar pentru "combaterea schimbărilor climatice"
Organizația Națiunilor Unite și-a reluat demersul de a impune lumii ID-ul digital al lui Bill Gates, susținând că identitatea digitalizată este "crucială" în lupta împotriva schimbărilor climatice.
-
Ce pedeapsă riscă Dan Vîlceanu pentru că l-a bătut pe Florin Roman în Parlament până i-a dat sângele pe nas
O bătaie a avut loc într-o sală din Parlament. Liberalii Dan Vîlceanu și Florin Roman au fost protagoniști. Primul a fost agresorul, iar cel de-al doilea, victima. Vîlceanu s-a încăierat cu Florin Roman, iar la un moment dat fostul ministru i-ar fi aplicat un genunchi în nas colegului său, care are în plan să facă plângere penală.
-
Amenzi usturătoare și legislație aberantă pentru românii care doresc să facă țuică, pălincă, sau vin în gospodărie
Românii care intenționează să producă acasă țuică sau palincă trebuie să respecte anumite prevederi legale dacă nu vor să plătească amenzi usturătoare cuprinse între 2.000 și 5.000 lei.
-
Dan Puric: "Făt-Frumos în loc s-o iubească pe Ileana Cosânzeana s-a culcat cu Baba Cloanța și a ieșit Ursula von der Leyen!"
Dan Puric o ironizează pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Marele actor și regizor a glumit, afirmând că nemțoaica este rezultatul unei relații nefirești: cea dintre Făt-Frumos și Baba Cloanța.
-
Inlocuiți Polonia cu România în text și o sa aflați adevarul: O colonie nu se poate ridica în picioare ca un stat suveran!
Articolul de mai jos a apărut pe siteul Brussels Signal și a fost scris de francezo-polonezul Daniel Foubert. Deși subiectul este Polonia, mutatis mutandis, textul poate fi la fel de bine și despre România.
-
Fostul director al CDC: "Este timpul să recunoaștem efectele secundare semnificative ale vaccinurilor Covid-19"
Dr. Robert Redfield, fost director al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, a declarat săptămâna trecută că mulți oficiali care au încercat să avertizeze publicul cu privire la potențialele probleme legate de vaccinurile Covid-19 au fost presați să tacă și că este timpul să se recunoască faptul că au existat efecte secundare „semnificative" care i-au îmbolnăvit pe oameni.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Prefectul Cosa Nostra: mafia din Techirghiol a vândut sub patronajul primarului Iulian Soceanu pana și terenul de sub statia de autobuz!
- 2.Israelul isi face planurile pentru Gaza depopulata de palestinieni - O megaregiune futuristă între Eurasia și Africa pe placul Forumului de la Davos
- 3.Șocul inevitabil ce lovește lumea: Celebrul Nouriel Roubini avertizează că vine Mama tuturor crizelor!
- 4.Ce a discutat preotul Mega cu Putin. Regizorul s-a mai întâlnit cu fostul președinte Medvedev și cu filantropul Konstantin Malofeev
- 5.Primăria interlopă a Capitalei: Nicușor Dan îi bagă-n conturi un milion de euro lui Manu Bombardieru ginerele lui Sile Cămătaru
- 6.Dosarul secret al lui Iohannis si ultimul obstacol privind recuperarea casei din Sibiu și a banilor din chirie
- 7.Tucker Carlson interviu cu Kris Newby: Boala Lyme provine din laboratoarele biologice americane VIDEO
- 8.Omul numărul doi al Rusiei crede că Siberia va fi unul dintre cele mai sigure locuri de pe Pământ și de aceea „elitele anglo-saxone" vor să cucerească regiunea
- 9.Donald Trump e "deținut de nenorociții de ruși". Mike Pompeo și personalul său i-au ascuns informații când era președinte SUA
- 10.Putin și Xi au finalizat schița proiectului Noii Ordini Mondiale (NOM). Finalul sistemului Bretton Woods.
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu