Ministrul Sorina Pintea incurajeaza delatiunea in Sistemul de Sanatate, amenintand managerii cu DNA

• Tweet

Ministerul Sanatatii pare sa fi rezolvat multe din problemele cu care se confrunta sistemul si sunt incriminate de populatie. Ministrul Sorina Pintea impreuna cu birocratii din minister au inventat un formular/ chestionar pe care il primesc toti pacientii care au beneficiat de tratament in institutiile de stat de profil.

Pana aici pare ca e o solutie fireasca de cercetare a "pietei de sanatate" in urma careia se pot lua masuri eficiente. Toti cei care au beneficiat de tratament, indiferent de unitatea de profil, primesc pe telefonul mobil un SMS cu textul de mai jos. Datele sunt fireste extrase din sistem, in momentul inregistrarii prin cardul de sanatate al pacientului, iar directionarea se face automat printr-un soft, folosind datele inscrise in SIUI:

"Ministrul sanatatii va invita sa raspundeti anonim la 9 intrebari despre internarea dvs. recenta la..........(numele institutiei in care s-a facut tratamentul), pentru a imbunatati serviciile de sanatate. Incepeti evaluarea la http://fp.ms.ro/........(link personalizat pentru ficare unitate in parte) sau raspunzand gratuit la acest SMS cu textul DA"

Prima chestiune care ne sare in ochi este "anonimitatea" raspunsului. Cu toate ca formularea este ca "va invita sa raspundeti anonim", nu este nimic "anonim" de fapt, atata vreme cat softul retine numarul de telefon (prin SMS) al clientului, sau prin accesarea linkului apare si identitatea celui care raspunde. Asadar, formularea corecta este ca Ministerul Sanatatii va invita sa raspundeti la formular "pastrandu-va anonimitatea", dar care ar putea fi folosita in anumite cazuri si vom vedea mai jos cum.

Ca atare, ministerul condus de Sorin Pintea incurajeaza delatiunea, cum altfel, intr-o tara in care denunturile sunt principalul instrument de lucru al procurorilor si nu probele concrete. Aceste raspunsuri anonime, in fapt delatiuni, se centralizeaza si, ni se comunica de la minister, contribuie la "eficientizarea activitatii in institutiile sistemului de sanatate public".

Accesand linkul din SMS, prin intermediul unui smartphone (sau prin simplu SMS pentru cine nu detine un telefon mobil sofisticat) pacientii sunt indreptati catre o pagina web cu sigla Ministerului Sanatatii, iar intrebarile mentionate (cu variantele de raspuns) sunt urmatoarele:

"Evalueaza anonim internarea ta recenta la .........(numele institutiei in care s-a facut tratamentul):

1. Cât de mulțumit sunteți de serviciile medicale oferite de spital?

Foarte nemultumit
Nemultumit
Multumit
Foarte multumit

2. Cât de mulțumit sunteți de activitatea și implicarea medicului?

Foarte nemultumit
Nemultumit
Multumit
Foarte multumit

3. Cât de mulțumit sunteți de curățenia din spital?

Foarte nemultumit
Nemultumit
Multumit
Foarte multumit

4. A fost nevoie să cumpărați medicamente sau alte materiale sanitare?

Da
Nu

5. Cât de mulțumit sunteți de activitatea și implicarea asistentelor medicale?

Foarte nemultumit
Nemultumit
Multumit
Foarte multumit

6. Ați primit explicații clare cu privire la diagnostic și tratament?

Da
Nu

7. Ați recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital?

Da
Nu

8. Starea dumneavoastră de sănătate este mai bună după externare?

Da
Nu

9. Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?

Da
Nu

10. Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?

Da
Nu."

Primul fapt pe care-l constatam este ca nu sunt 9 intrebari, ci 10. Mai precis, sunt 9 intrebari care par firesti, plus una, a zecea, deosebit de "parsiva" si care are legatura directa cu delatiunea. Primele intrebari sunt normale si reflecta multe din problemele cu care se confrunta sistemul si au fost reclamate in decursul timpului de pacienti. Nu era necesar un chestionar pentru aceste raspunsuri. In sensul ca oricine care beneficiaza de tratament din partea statului isi doreste spitale curate, cu medicamente eficiente, cu medici si asistente implicati si dedicati etc. Problema apare de la intrebarea 9, cea care se refera la "solicitarea banilor", care intrebare este iarasi una fireasca, mai ales ca unii pacienti au reclamat ca li s-a conditionat actul medical de cate o spagă.

Intrebarea 10, insa, este parsiva de-a binelea, caci indiferent de raspunsul de la intrebarea 9, raspunsul de la 10 - luat separat, scos din context - este interpretabil. Cu alte cuvinte, daca la intrebarea 10: "Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?", indiferent de raspuns (da/ nu) se intelege ca s-au "solicitat bani sau atentii", pe care pacientul doreste sau nu sa le raporteze la "anticoruptie". Si asta chiar daca la intrebarea 9 s-a dat raspunsul "nu" pentru ca in urma chestionarului se centralizeaza si intrebarea 10, cu raspuns obligatoriu, fara de care nu se poate transmite chestionarul.

De ce este periculos acest tip de chestionar, acest tip de rezolvare a problemelor din sistem. Pentru ca, de pilda, cu rezultatele de la formular, pentru fiecare institutie in parte, ministrul poate demite un manager de spital pentru faptul ca in unitatea sa se ia spaga, cu toate ca nu are niciun fel de proba concreta. Mai mult, pe baza unor raspunsuri "anonime" poate incrimina managerul si-l poate trimite direct la DNA - o alta institutie partizana a denuntului -, iar ca asa-zise "probe" sunt chiar raspunsurile la chestionar, care acum nu mai sunt deloc anonime, caci se pot atasa cu nume si prenume cei care au raspuns la formular si pe care ii recunoaste softul, indiferent daca acestia pot proba sau nu ca li s-a cerut vreo spaga sau atentii. Raspunsurile la intrebarea 10 pot deveni un instrument de constrangere a unor manageri de spitale care nu sunt obedienti, pe placul ministerului.