Mâncărurile preferate ale dictatorilor: Ce preparate iubea Ceauşescu, ce consuma Hitler si ce adora Mussolini. Bunicul lui Putin ii pregatea cina lui Stalin

• Tweet

Mulţi dictatori au avut un regim alimentar sănătos, fiind preocupaţi de propria sănătate şi autoconservare. Hitler, Stalin şi Ceauşescu preferau mâncăruri simple, uşoare, bogate în vitamine, cu efecte de întărire a sistemului imunitar.

Detalii depre preferinţele marlor dictatori regăsim şi în cartea „Dictators' Dinners: A Bad Taste Guide to Entertaining Tyrants" (Cinele dictatorilor: un ghid de prost gust pentru ospătarea tiranilor). În această lucrare, autoarele americane Victoria Clark şi Melissa Scott oferă detalii uimitoare despre obiceiurile culinare, gusturile extravagante şi frica de otrăvuri ale dictatorilor.

Adolf Hitler a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai sângeroşi şi cunoscuţi dictatori ai istoriei, vinovat de moartea a zeci de milioane de oameni. Hitler era în totală neconcordanţă inclusiv cu bucătăria germană. Se ştie că mâncărurile pe bază de carne, mai ales cârnaţii şi tartele, sunt baza tradiţiilor culinare germane. Hitler era vegetarian şi prefera să mănânce cât mai frugal posibil. Se pare că în ultimii ani de viaţă a ţinut un regim sever, autoimpus.

Până în 1930, biografii spun că Hitler nu se dădea în lături de la mesele copioase, preferând porumbel umplut cu limbă, ficat şi fistic. La un moment dat însă, Hitler a decis să nu mai consume deloc carne. A trecut la regimul vegetarian. Motivele au fost, se pare, medicale. Liderul german suferea de flatulenţă şi constipaţie cronică pentru care lua nu mai puţin de 28 de pilule zilnic. Dieta pe bază de vegetale, credea acesta, îi făcea bine la tranzit. Sistemul lui digestiv era atât de rău dat peste cap încât, în ultimii ani de viaţă mânca doar piure de cartofi cu bulion. Nu mai puţin de 15 degustători aveau grijă ca acesta să nu fie otrăvit.

Nicolae Ceauşescu avea, la rândul său, preferinţe culinare diverse. Acesta nu a fost niciodată vegetarian sau pur şi simplu un pasionat de carne. Dieta lui Ceauşescu era destul de echilibrată dar, la fel ca mulţi alţi dictatori, prefera alimentele simple, dar şi preparatele cunoscute şi accesibile. Ceauşescu prefera mai ales legumele şi lactatele, iubind musacaua de legume, cu ouă şi smântână. De asemenea, fostul preşedinte român mânca cel mai adesea salate simple cu roşii, ceapă şi brânză. Alte preparate culinare preferate de el erau crapul românesc în aspic sau piftia de crap şi friptura de pui. Câteodată ar fi comandat ca puiul să fie făcut întreg, cu tot cu gheare şi cioc.

Ca mulţi dictatori, Mussolini ţinea mult la sănătatea lui. Tocmai de aceea căuta doar alimente care să aibă beneficii pentru sănătate şi să întărească sistemul imunitar. De altfel, îi admira enorm pe vegetarieni şi nu a mai pus gura pe alcool de la vârsta de 40 de ani. Avea o viziune limitată asupra artei culinare, considerând bucătăria franceză, inutilă. Totodată nu era un fan al pastelor şi al vinului din propria sa ţară.

În schimb mâncarea sa preferată era usturoiul. Pur şi simplu mânca o salată de usturoi tocat asezonată cu ulei şi suc de lămâie. Credea că în felul acesta va preveni bolile de inimă. Mânca doar la ore fixe, cu soţia sa Rachele şi cei cinci copii. „Obişnuia să mănânce un bol întreg. Nu puteam să mai stau lângă el după asta (...) Noaptea îl lăsam singur să doarmă în cameră şi mă duceam în cea a copiilor", mărturisea Rachele. Cu toate acestea Mussolini mai servea din când în când şi carne de vită asezonată cu ierburi mediteraneene. La desert, Mussolini mânca adesea ciambellone, o prăjitură în formă de inel.

Lui Stalin îi plăceau foarte mult bucatele tradiţionale georgiene, care conţineau, printre altele, nuci, usturoi, prune, rodie şi vinuri. Unul din chefii personali ai lui Stalin era bunicul lui Vladimir Putin, Spiridon Putin.

Kim Jong Il se dădea în vânt după supa din aripă de rechin, după slănină şi după supa din carne de câine, despre care credea că îi întăreşte imunitatea şi îl face mai viril. Era şi un mare consumator de coniac. King Jong Il avea o echipă de femei care se asigura că boabele de orez care i se servesc sunt identice, de dimensiuni egale şi cu aceeaşi formă şi culoare. Liderul coreean a deţinut puterea în Coreea de Nord din 1994, până în 2011. Sub conducerea lui, economia ţării a avut de suferit, iar oamenii au fost înfometaţi.