Live Science: COVID-19 e doar varful aisbergului! Topirea masiva a ghetarilor, o posibila cauza a eliberarii coronavirusului. Mai sunt alti 28 de virusi stravechi care se pot raspandi apocaliptic!

• Tweet

In randul cercetatorilor, dar al activistilor anti-"incalzire globala" a aparut ideea, cu mari sanse de a fi reala, ca acest "nou" coronavirus este de fapt cu mult mai vechi. Anume ca el a fost prezervat natural in gheata artica, sau in ghetari din alte zone ale lumii, dintr-o perioada veche a planetei, anterioara unei ere glaciare, cand ar fi fost un virus banal, iar topirea masiva a ghetarilor l-ar fi eliberat acum in lume, populatia umana neavand imunitate asupra lui.

In ultimii 15.000 de ani, un ghetar a gazduit o serie de virusuri antice inghetate, nemaivazute de cercetatori pana acum, scrie Live Science. Cercetatorii au preluat mostre din ghetarul din Platoul Tibetan din China si au descoperit existenta a 28 de grupuri de virusuri. Studierea acestor patogeni poate ajuta expertii sa determine ce virusuri au evoluat in diferite climate si medii de-a lungul timpului. Chestiunea ingrijoratoare este ca studiul expertilor din China s-a facut la laboratorul de la Wuhan, care era considerat de maxima securitate. "Daca acest 'nou' coronavirus s-a raspandit din laboratorul de la Wuhan, purtat de unul din cercetatori sau tehnicieni?", este intrebarea cheie din Live Science.

"Dar, in cel mai periculos scenariu, topirea ghetii din cauza incalzirii globale ar putea elibera patogeni in mediu, nu numai cei scapati din laboratoare. O eliberare masiva ar aduce in atmosfera planetei mii de patogeni, iar dupa infectarea populatiei umane, sau a animalelor, am putea avea un raspuns de proportii apocaliptice," au scris cercetatorii in studiu. Studierea acestor organisme antice e complicata pentru ca exista un risc foarte mare de contaminare a ghetii cu bacterii moderne. In acest sens, expertii au creat un nou protocol de prelevare a mostrelor.

Doua mostre au fost extrase din ghetarul Guliya, in 1992 si 2015, insa nu s-au luat precautiile necesare - exteriorul ghetarului a fost contaminat cu actualii microbi ai planetei, insa nu si interiorul. Pentru noile mostre, cercetatorii le-au extras in temperaturi de -5 grade Celsius, cu ajutorul unui fierastrau sterilizat, dupa care le-au sterilizat.

Dupa ce au indepartat 1.5 cm de gheata, cercetatorii au dat de un strat necontaminat unde au gasit 33 de grupuri de virusuri, 28 dintre ele nemaivazute. Acesti virusi - 28 la numar - pot avea reactii imprevizibile, pot cauza reactii ale organismului uman care sa duca la sute de mii de decese, poate milioane, pana la imunizarea globala. Asa ca exista pericolul, odata cu topirea masiva a gheturilor din intrega lume ca sa avem de a face cu o cascada de epidemii, o pandemie globala, una dupa alta. "Microbii erau foarte diferiti intre un nucleu de gheata si altul," sustine studiul. "Posibil sa indice conditiile climatice diferite in timpul depunerii."

Exista si pericolul "invers". Pe masura ce incalzirea globala pune in pericol ghetari din intreaga lume, aceste arhive virale pot fi pierdute pentru totdeauna, sustin cercetatorii. O parte din virusi sa moara prin expunerea directa in mediu, altii, dimpotriva sa se fortifice si sa se raspandeasca purtati de atmosfera si de masele de aer sosite din zonele nordice, siberiene, tibetane, artice, mai putin antartice. Studierea acestor virusuri antice poate oferi detalii despre cum au evoluat diferite tipuri de patogeni si cum pot fi tratati.

"Pericolul este foarte mare, pentru că oamenii nu au imunitate împotriva lor, iar unele specii sunt necunoscute și nu știm cum să ne protejăm. Desigur, nu toate aceste microorganisme sunt letale: unele specii nu ne pot face rău, dar altele ar putea declanșa epidemii fără precedent. Un incident de acest fel a avut loc deja: în 2016, o epidemie de antrax a fost înregistrată în Siberia, în urma topirii permafrostului care adăpostea acest agent patogen.", mai mentioneaza sursa citata.

Din diversele studii de pana acum si cu SARS, MERS etc. se pare ca liliecii se pot contamina imediat devenind purtatori, liliecii traind in pesteri, unele cu ghetari antici. Apoi dela un liliac la altul se transmite virusul necontaminand animalul. De la liliac, virusul ajunge la un animal care apoi e consumat de om si asa se face trecerea, coronavirusurile fiind supuse mutatiilor de ARN (acid ribonucleic), care apoi isi transmit codul pe un ADN (acid dezoxiribonucleic). De aici incolo mutatiile se dezvota in lant de o tulpina la alta.

Groenlanda a pierdut, in timpul verii extrem de calde din 2019, nu mai putin de 600 de miliarde de tone de gheata, facand ca nivelul marii sa creasca cu 2,2 milimetri in doar doua luni. Daca o parte din aceasta apa s-a intors in ghetari, indata ce iarna a venit, totusi, ritmul topirii ghetarilor, unul fara precedent, este un motiv serios de ingrijorare, spun oamenii de stiinta, citati de IFL Science.

O noua cercetare realizata de Universitatea California si NASA arata ca in perioada 2002 - 2019, in intreaga lume, s-au pierdut 4.550 de miliarde de tone de gheata, ceea ce se traduce prin circa 268 de miliarde de tone anual. Insa doar in Groenlanda s-a pierdut, vara trecuta, mai mult decat dublul acestei cantitati de gheata. Si pana acum oamenii de stiinta stiau ca vara lui 2019 a fost una record din punct de vedere al topirii ghetarilor, insa abia acum iese la iveala proportia acestui fenomen. "Numerele sunt enorme!", a explicat autorul principal al studiului, Isabella Velicogna, din partea NASA. Nici in Antarctica situatia nu e cu mult diferita, mai ales in vestul continentului, iar efectele se vor vedea prin inca o crestere a nivelului marii, avertizeaza oamenii de stiinta.