• Tweet

O anchetă jurnalistică, care a durat 6 luni, condusă de către cei de la Bellincat, împreună cu Der Spiegel, a reușit să scoată la iveală identitatea oamenilor care se află în spatele atacurilor cu rachete din Rusia.

O rețea numită GVC, care acționează ca un serviciu secret în interiorul Ministerului Apărării din Rusia, conține ingineri de IT, specialiști în lansarea și coordonarea rachetelor, dar și oameni care provin din zona jocurilor pe calculator. Aceștia sunt oamenii Rusiei care au coordonat atacurile cu rachetă din Ucraina, iar investigația jurnaliștilor demonstrează faptul că aceștia au o precizie milimetrică, ceea ce arată faptul că inclusiv țintele civile au fost lovite intenționat de către Rusia. Totul face parte dintr-un plan mai amplu al Moscovei de a răspândi teroarea în rândul civililor ucraineni și a-i determina să pună presiune asupra Kievului să înceapă negocierile.

În primele ore ale zilei de luni, 10 octombrie 2022, Rusia a bombardat cu rachete cele mai mari orașe din Ucraina, ucigând cel puțin 20 de persoane și rănind peste 100, potrivit serviciului național de urgență din Ucraina. Rusia s-a lăudat cu precizia chirurgicală a rachetelor sale de croazieră și a afirmat că atacurile din 10 octombrie au vizat centrele de comandă militare și de securitate ale Ucrainei și rețeaua energetică națională. Cu toate acestea, dovezile din surse deschise arată că mai multe rachete au lovit ținte nemilitare, avariind clădiri rezidențiale și lovind grădinițe și locuri de joacă.

Atacurile din 10 octombrie au marcat cele mai mari atacuri coordonate cu rachete ale Rusiei de la începutul războiului. Cu toate acestea, distrugerile nu s-au terminat aici. Loviturile cu rachete au continuat a doua zi, cel puțin 28 fiind lansate pe 11 octombrie. Atacurile au lăsat un număr mare de civili din Kiev, Lviv, Vinnytsia și Dnipro fără acces sau cu acces sporadic la electricitate.

Atacurile cu rachete de croazieră asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au continuat și în a doua săptămână, la 17 octombrie 2022, când Ucraina a raportat că a doborât trei rachete de croazieră care zburau spre Kiev. În dimineața zilei de 18 octombrie, au fost raportate noi atacuri cu rachete în cel puțin trei orașe, lăsându-le pe unele dintre ele fără electricitate. La 18 octombrie 2022, procurorii internaționali investigau țintirea clădirilor civile și a infrastructurii civile critice ca potențiale crime de război.

În ciuda sutelor de imagini și videoclipuri cu sursă deschisă care arată zborul și impactul mortal al rachetelor de croazieră, se știu puține lucruri despre cine anume este responsabil de stabilirea țintelor și de programarea traiectoriilor de zbor ale acestora. Atribuirea programării traiectoriei de zbor a acestor arme presupuse a fi de înaltă precizie este relevantă, deoarece țintirea deliberată sau nediscriminatorie a civililor și a infrastructurii civile ucrainene ar putea constitui potențiale crime de război.

În urma unei investigații care a durat șase luni, Bellingcat și partenerii săi de investigație The Insider și Der Spiegel au reușit să descopere un grup, până acum secret, de zeci de ingineri militari cu o pregătire educațională și profesională în domeniul programării rachetelor. Metadatele telefonice arată că contactele dintre aceste persoane și superiorii lor au crescut cu puțin timp înainte de multe dintre loviturile cu rachete de croazieră rusești de mare precizie care au ucis sute de persoane și au privat milioane de ucraineni de acces la electricitate și încălzire. Grupul, care lucrează din două locații - una la sediul Ministerului Apărării din Moscova și alta la sediul Amiralității din Sankt-Petersburg - este îngropat adânc în vastul "Centru principal de calcul al Statului Major General" al Forțelor Armate ruse, adesea abreviat ГВЦ (GVC).

Majoritatea membrilor identificați de Bellingcat și de parteneri sunt bărbați și femei tineri, inclusiv un cuplu soț și soție, mulți dintre ei cu experiență în domeniul IT și chiar al jocurilor pe calculator. Unii au lucrat, de asemenea, la centrul de comandă militară al Rusiei din Damasc în perioada 2016-2021, perioadă în care Rusia a desfășurat rachete de croazieră în Siria. Alții sunt laureați ai diferitelor distincții militare, inclusiv din partea președintelui rus, Vladimir Putin.

Bellingcat a abordat fiecare membru identificat al acestei unități GVC clandestine cu oferta de a confirma sau infirma constatările noastre și cu o listă de întrebări, inclusiv cine selectează țintele și dacă victimele civile sunt rezultatul unei erori de calcul sau al vizării intenționate a civililor. Un ofițer superior, contactat telefonic de un reporter al partenerului nostru de investigație The Insider, a închis imediat ce a aflat cu cine vorbește. Toți ceilalți ingineri militari, cu excepția a doi dintre ei, fie nu au răspuns la apeluri și mesaje text, fie au negat în mod explicit că lucrează pentru forțele armate ale Rusiei sau au negat că știu măcar ce este GVC, în ciuda faptului că multora dintre ei li s-au arătat fotografii în care sunt văzuți pozând în uniforme militare cu însemnele GVC. Unul dintre ingineri nu a negat afilierea lor la această unitate, dar a indicat că nu poate răspunde în siguranță la întrebările pe care i le-am adresat și a mulțumit echipei noastre pentru că i-a avertizat cu privire la viitoarea publicație. Un alt membru ne-a împărtășit, sub rezerva anonimatului, anumite informații contextuale despre modul în care grupul a fost însărcinat cu programarea manuală a traiectoriilor de zbor sofisticate ale rachetelor de croazieră de înaltă precizie ale Rusiei, precum și câteva fotografii ale comandantului lor, locotenent-colonelul Igor Bagnyuk. Această persoană a furnizat, de asemenea, fotografii de grup ale grupului de calcul GVC care pozează în fața unei clădiri a Ministerului Apărării din Moscova.

Metoda de identificare

Identificarea acestui grup clandestin din cadrul Ministerului Apărării a fost realizată prin analiza datelor din surse deschise ale miilor de absolvenți ai principalelor institute militare din Rusia care se concentrează pe inginerie și programare de rachete, în special Academia Militară a Forțelor de Rachete Strategice de lângă Moscova, cu sediul în Balashikha, și Institutul de Inginerie Militară și Navală, cu sediul în suburbia Pușkin din Sankt Petersburg. O ipoteză de pornire a fost aceea că aceste institute militare de vârf ar putea fi un teren de pregătire pentru cel puțin unii dintre ofițerii care programează în prezent cele mai sofisticate rachete cu rază lungă de acțiune ale Rusiei.

Bellingcat a analizat date de angajare sau date de intrare telefonică divulgate despre acești absolvenți, disponibile pe piețele de date subterane din Rusia. Acest lucru ne-a permis să descoperim că unele dintre aceste persoane au fost menționate în listele de contacte telefonice, obținute de la diverși roboți de căutare a datelor pe Telegram, cum ar fi Glaz Boga și HimeraSearch, ca lucrând la GVC (Главный Вычислительный Центр) sau la Centrul Principal de Calcul al Forțelor Armate ale Rusiei. În special, toți acești absolvenți de inginerie militară în domeniul rachetelor cu o referință GVC legată de numerele lor de telefon în aceste aplicații au fost înregistrați ca locuind și lucrând pe strada Znamenka 19 din Moscova - adresa oficială a Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei.

Ce este GVC?

Nu există informații publice care să facă legătura între Centrul Principal de Calcul al Forțelor Armate ale Rusiei și programarea rachetelor de croazieră. Funcția GVC a fost descrisă în mod opacizat în publicațiile militare ca fiind "furnizarea de servicii IT" și "automatizare" pentru forțele armate ale Rusiei. În ciuda istoriei sale îndelungate (potrivit Zvezda, un post de televiziune afiliat forțelor armate ruse, a fost înființat în 1963), există puține mențiuni publice despre acest institut în mass-media rusești actuale.

Un exemplu rar vine sub forma unui premiu acordat în 2018 unui membru al unui cor militar, semnat de colonelul Robert Baranov, numit "director al Centrului principal de calcul al Forțelor Armate ale Rusiei". În 2021, un site internet axat pe regiunea rusă Volga a relatat că Baranov, care provine din Republica Chuvashia, a fost promovat la gradul de general-maior prin decret prezidențial. Decretul corespunzător de numire a lui Baranov poate fi găsit pe site-ul guvernului rus.

Unul dintre inginerii pe care i-am identificat ca lucrând pentru GVC a primit un "certificat de recunoștință" din partea președintelui Putin în 2020, potrivit CV-ului său de pe un anunț de angajare independent. Cu toate acestea, Bellingcat nu a reușit să găsească numele acestui bărbat în niciuna dintre listele publice disponibile ale destinatarilor ruși ai premiului din acel an. În aceeași postare, el își descrie educația ca fiind "sisteme automate cu o aplicație specială".

O analiză agregată a pregătirii educaționale și profesionale a persoanelor afiliate la GVC, bazată pe listele de contacte telefonice, arată că majoritatea acestora au absolvit fie Academia Forțelor de Rachete Strategice (și în special filiala sa de Sisteme Informatice din Serpukhov), fie Institutul Militar de Inginerie Navală. Unii dintre ei au avut un serviciu militar anterior ca și căpitani de marină sau ingineri de navă. Alții aveau experiență de muncă anterioară în domeniul civil ca specialiști IT în corporații sau designeri de jocuri.

Cum am legat echipa GVC de atacurile cu rachete de croazieră

Având în vedere aceste competențe tehnice de înaltă specializare, părea plauzibil ca GVC să aibă legătură cu programarea traiectoriilor de zbor ale rachetelor de croazieră rusești. Prin urmare, Bellingcat a obținut înregistrări de metadate telefonice ale persoanei cu cel mai înalt rang, numită public director al GVC: generalul-maior Baranov. Această metodă este similară cu cea folosită de Bellingcat pentru a urmări și localiza otrăvitorii politicianului rus de opoziție Alexey Navalny, cu date achiziționate de la brokeri care oferă în mod obișnuit astfel de servicii. Deși această metodă ar fi imposibilă în majoritatea țărilor, piața neagră de date din Rusia i-a ajutat pe jurnaliști și activiști să pună cap la cap numeroase investigații semnificative privind serviciile militare și secrete ale țării în ultimii ani.

O analiză a 126 de apeluri telefonice din 24 februarie până la sfârșitul lunii aprilie 2022 a arătat o corelație între atacurile semnificative cu rachete de croazieră rusești în Ucraina și apelurile primite înainte de atacurile cu rachete provenind de la un anumit număr pe care l-am identificat ca aparținând unui alt ofițer superior care lucrează la GVC. Acest ofițer este identificat prin intermediul listelor de contacte telefonice și al bazelor de date rezidențiale care au făcut obiectul unor scurgeri de informații ca fiind locotenent-colonelul Igor Bagnyuk și a fost înregistrat la aceeași adresă ca și ceilalți ofițeri cunoscuți ai GVC la Znamenka 19.

Pornind de la ipoteza că locotenent-colonelul Bagnyuk a fost cel mai înalt ofițer cu potențial de legătură cu programarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, datorită comunicării sale directe cu comandantul grupului, am obținut apoi înregistrările metadatelor telefonice ale acestuia pentru perioada de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Înregistrările convorbirilor lui Bagnyuk au arătat o comunicare intensă cu peste 20 de ingineri militari și specialiști IT asociați cu GVC. Recurgând din nou la aceleași surse de date de pe piața neagră rusă, am obținut apoi câteva dintre cele mai frecvente numere de telefon care interacționează cel mai des atribuite ofițerilor GVC. Analizând ansamblul cumulativ de înregistrări telefonice, am reconstituit o echipă de 33 de ingineri militari care păreau să raporteze sau să comunice frecvent cu lt. col. Bagnyuk.

Grupul clandestin de ingineri pe care l-am identificat pare să fie format din trei echipe de aproximativ 10 ingineri fiecare, fiecare echipă fiind dedicată unui anumit tip de rachetă de înaltă precizie.

Ipoteza noastră inițială s-a bazat pe "gruparea" inginerilor individuali pe baza comunicațiilor telefonice dintre ei. Au fost identificate trei grupuri care vorbeau în principal între ei și cu comandanții lor. Apoi, am comparat vârfurile de comunicare ale grupurilor cu zilele și orele în care au fost raportate public lovituri de rachete și am găsit o corelație cu cele trei tipuri specifice de rachete. Specializarea fiecărui inginer pe baza antecedentelor de angajare sau de educație anterioară a corespuns concentrării presupuse, ofițerii care provin din mediul militar naval făcând parte din echipa de rachete lansate de pe mare etc.).

Cele trei tipuri de rachete sunt: ЗМ-14 (Kalibr, lansată de pe mare), R-500 (alias 9М728, pentru sistemele Iskander, lansată (de la sol)) și Kh-101 (lansată din aer).

Creierul întregii operațiuni

Comandantul direct al subunității de planificare prealabilă a rachetelor de la GVC pare să fie colonelul Igor Bagnyuk. Acest lucru a fost stabilit pe baza analizei datelor telefonice a unsprezece membri ai grupului de ingineri, obținute din surse de date de pe piața neagră rusă, inclusiv cele ale lui Bagnyuk însuși, care au arătat un model de subordonare în care fiecare membru comunica cu el, dar numai el comunica cu superiorii. În plus, el a fost identificat - atât prin recunoașterea feței, cât și prin însemnele militare - ca fiind ofițerul cu cel mai înalt grad pe fotografia de grup cu ceilalți membri ai echipei GVC. Mai mult, membrul echipei care a intrat în contact cu reporterii a declarat că Bagnyuk era comandantul direct.

Părți din biografia lui Bagnyuk pot fi reconstruite din datele de scurgere găsite în diverse baze de date agregate, cum ar fi HimeraSearch și Glaz Boga. Născut la Rīga în 1982, locotenent-colonelul Bagnyuk a absolvit în 2004 filiala Serpukhov a Academiei Forțelor de Rachete Strategice, care este specializată în sisteme IT pentru rachetele rusești. El a fost repartizat la unitatea militară 29692 din apropierea orașului Vladimir până când a fost mutat la Moscova pentru a se alătura GVC, la un moment dat înainte de 2010.

Medaliile și ordinele de distincție de pe fotografia sa, obținute de la unul dintre membrii GVC care s-a angajat cu Bellingcat, arată că Bagnyuk a primit o medalie pentru "Participare la operațiuni militare în Siria". Această medalie a fost acordată ofițerilor ruși în perioada cuprinsă între 2015 și 2020. Forțele armate ruse au tras atât rachete de croazieră lansate din avion, cât și lansate de pe mare în perioada 2015-2017 în Siria, inclusiv raidurile raportate în 2016 asupra orașului Alep.