George Soros Files: PetroBras - cel mai mare scandal de corupție din istoria Braziliei și de ce au intervenit americanii în alegeri!

• Tweet

Președintele ales al Braziliei, Lula, l-a desemnat pe șeful Fundațiilor pentru o Societate Deschisă din America Latină ca parte a echipei sale de tranziție. George Soros a investit masiv în Brazilia încă de când a cumpărat, în 2008, o participație în gigantul petrolier de stat corupt și criminal Petrobras, care a fost ulterior implicat în cel mai mare scandal de corupție din istoria Braziliei.

La 16 noiembrie, vicepreședintele Gerald Alckimin a anunțat că Pedro Abramovay va fi membru al echipei de tranziție a președintelui ales Luiz Inácio Lula da Silva (in foto dand mana cu George Soros la Forumul Economic Mondial de la Davos). Abramovay a fost director executiv al Open Society Foundations în America Latină și Caraibe din 2013. În timpul primei domnii a lui Lula, între 2003 și 2011, Abramovay a fost consilier al ministrului justiției Márcio Thomaz Bastos, care a fost în funcție între 2003 și 2007 și a murit în 2014, scrie Planet Today.

În calitate de ministru al justiției, Thomaz Bastos l-a ajutat pe Lula să completeze Curtea Supremă cu mulți dintre judecătorii de extremă-stânga care astăzi sunt acuzați de capturarea statului și de fraudarea alegerilor. În calitate de avocat, a apărat mai multe companii implicate în scandalul de corupție masiv din Brazilia, cunoscut sub numele de "Car Wash" (Lava Jato) și este acuzat de spălare de bani dinainte de 2007, a relatat Antagonista în 2018. Thomaz Bastos a murit cu o avere estimată la 393 de milioane de reali (73 de milioane de dolari americani), ceea ce nu este rău pentru un avocat.

În august 2008, fondul Quantum al lui George Soros a investit 811 milioane de dolari în Petroleo Brasileiro (PetroBras), "făcând din compania petrolieră controlată de statul brazilian cea mai mare participație a fondului său de investiții", cu 22% din participațiile Quantum la acel moment, a relatat Bloomberg. Printr-o coincidență "norocoasă", administrația Obama a început la scurt timp după aceea să finanțeze forajul offshore în Brazilia.

În august 2009, Banca de Export-Import a SUA a anunțat că împrumută PetroBras cu 2 miliarde de dolari "pentru a finanța explorarea uriașei descoperiri offshore din câmpul petrolier Tupi din Brazilia, în bazinul Santos de lângă Rio de Janeiro", a relatat Wall Street Journal. La scurt timp după aceea, președintele Barack Obama a anunțat interzicerea forajului offshore în SUA în decembrie 2010 și a pus capăt scutirilor fiscale pentru petrol acordate companiilor americane în ianuarie 2011.

Obama "a fost declarat vinovat de sfidarea tribunalului pentru că a sfidat un judecător federal care a ordonat anularea moratoriilor. Unii s-au întrebat dacă nu cumva președintele a acționat intenționat împotriva intereselor SUA", a scris Business Daily. Afluxul masiv de bani a permis PetroBras să vândă acțiuni noi în valoare de 70 de miliarde de dolari, cea mai mare emisiune de acțiuni din istorie, pentru ceea ce Reuters a numit "cel mai mare program de explorare petrolieră din lume" pentru câmpul petrolier Tupi, descoperit în 2007, care a fost redenumit "Lula".

În 2014, a fost dezvăluită o masivă schemă guvernamentală de fraudare a Petrobras, cel mai mare scandal de corupție din istoria Braziliei, "Car Wash". "Până în martie 2015, procurorii federali au acuzat în mod oficial 110 persoane de corupție, spălare de bani și alte infracțiuni financiare. În aprilie, Petrobras a anunțat că societatea a pierdut 17 miliarde de dolari din cauza managementului defectuos și a grațierii".

La 4 martie 2016, locuința fostului președinte Lula da Silva a fost percheziționată de poliție, iar acesta a fost acuzat de spălare de bani. Succesoarea lui Lula în funcția de președinte, Dilma Roussef, a încercat să îl numească pe acesta șef de cabinet, pentru a-i acorda imunitate împotriva urmăririi penale, dar la 13 martie 2016, peste un milion de brazilieni au protestat, cerând destituirea lui Roussef. La 17 aprilie, peste două treimi din deputați, inclusiv foștii ei aliați, au votat pentru destituirea lui Roussef.

Lula a fost considerat creierul scandalului și a fost acuzat că a acceptat mită în valoare de 1,1 milioane de dolari. Soția sa a murit în februarie 2016 în urma unui accident vascular cerebral, În iulie, Lula a fost condamnat pentru fraudă și spălare de bani, fiind condamnat la 10 ani de închisoare, pedeapsă majorată ulterior la 12 ani. Lula ar trebui să fie neeligibil să candideze la președinție ca infractor condamnat, dar Curtea Supremă pro-Lula a anulat acuzațiile în 2021, într-o mișcare transparentă de instalare a candidatului și aliatului lor.

În alegerile actuale, Curtea Supremă a catalogat drept "dezinformare" chiar și menționarea cazierului penal al lui Lula. Când revista Crusoé a dezvăluit conexiuni între membrii Curții Supreme și afacerea Car Wash 2019, președintele Curții Supreme, Alexandre de Moraes, a ordonat ca articolul să fie eliminat.

În timpul afacerii Car Wash, în Brazilia existau încă mass-media conservatoare critice, inclusiv principala editură, Globo Corporation, care publică O Globo, cel mai mare ziar din Brazilia, și care gestionează canalul de cablu Globonews. Criticii de stânga au afirmat chiar că Globo "a demonizat-o și delegitimat-o pe Dilma, precum și pe fostul președinte Lula și PT asociindu-i selectiv cu corupția generalizată".

Acum, mass-media braziliană, ca și cea mondială, a fost cooptată în întregime de stânga, până în punctul în care ignoră complet faptul că milioane de brazilieni protestează în stradă de 43 de zile. Gateway Pundit și jurnalistul Matthew Tyrmand de la War Room sunt singurii jurnaliști internaționali care acoperă protestele. O Globo este acum membru al Project Syndicate al lui George Soros, care a primit cel puțin 1.532.105 dolari de la Open Society Foundations între 2016 și 2020. Media Research Center numește Project Syndicate "o operațiune de propagandă globală".

"Probabil că nu există nicio publicație care să exemplifice mai bine stăpânirea lui Soros asupra mass-mediei globale decât Project Syndicate, autointitulată 'Pagina de opinie a lumii'", potrivit Media Research Center.

Mai multe vedete Globo au legături cu Open Society, după cum a scris Bruno Garshagen în Gazeta do Povo în 2017. Comentatorul TV al Globonews, Ronaldo Lemos, este cofondator și director al Institutului de Tehnologie și Societate din Rio (ITS Rio), care a primit 350.000 USD între 2014 și 2015 de la Open Society. Din echipa ITS Rio au mai făcut parte Eliane Costa, care a fost manager de sponsorizare la PetroBras între 2003 și 2012 (adică pe toată perioada Car Wash); și Lucia Nader, bursieră a Open Society.

Lemos a contribuit la elaborarea Marco Civil da Internet, legea braziliană privind "neutralitatea rețelei", "care a deschis posibilitatea reglementării și controlului de către stat și care a fost folosită de instanțe ca bază legală pentru suspendarea aplicației WhatsApp", scrie Garshagen: ITS Rio a creat site-ul Mudamos.org, "care primește bani de la Soros și este mândru că a participat la crearea Marco Civil da Internet".

Comentatorul Globonews Ilona Szabó de Carvalho este directorul executiv al programului de politici privind drogurile al Institutului Igarapé, care a primit 2.005.846 de dolari de la Open Society 2016-2020. În aprilie 2015, ea a organizat un dineu pentru George Soros împreună cu actualul consilier al lui Lula și diector al Open Society America Latină, Pedro Abramovay.

În luna mai, consilierul lui Bolsonaro, Filipe Martins, a scris că Open Society a lui George Soros "a creat încă un instrument pentru a interveni în Brazilia, a destabiliza societatea noastră și a promova grupuri și indivizi legați de stânga în poziții proeminente". Martins a subliniat că think tank-ul "Washington Brazil Office" a fost înființat de curând, la 31 ianuarie, în capitala americană, "cu scopul de a defăima guvernul (brazilian) în străinătate și de a promova în țara noastră idei străine de cultura noastră, de istoria noastră, de tradițiile noastre și de etosul nostru politic".

Biroul pentru Brazilia de la Washington informează administrația Biden, inclusiv pe consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, ambasadorul pentru climă John Kerry, consilierul prezidențial pentru America Latină Juan Gonzalez și Samantha Power, directoarea agenției USAID, potrivit BBC News Brasil.

Australian Quadrant scrie: "În august 2021, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a vizitat Brazilia pentru a-i transmite următorul avertisment președintelui brazilian: nu îndrăzniți nici măcar să puneți la îndoială fiabilitatea sistemului electronic de vot din țara dumneavoastră. Cu o lună mai devreme, în iulie 2021, noul instalat Biden l-a trimis pe directorul său CIA, William Burns, să se deplaseze în țară pentru a se întâlni cu înalți oficiali brazilieni. În timpul acelei întâlniri, delegația americană a avertizat guvernul brazilian că președintele Bolsonaro "ar trebui să înceteze să mai pună la îndoială procesul electoral [în întregime electronic] al țării sale". În continuare, la Summitul Americilor din 2022, desfășurat în iunie la Los Angeles, administrația Biden a repetat în mod notoriu același avertisment, conform căruia guvernul SUA nu va tolera ca Bolsonaro să pună la îndoială fiabilitatea și securitatea mașinilor de vot ale națiunii."

"Depinde de fiecare brazilian căruia îi pasă de soarta Braziliei și care nu vrea să vadă că țara noastră își pierde și mai mult autonomia, să realizeze ce se află în spatele acestei campanii internaționale de defăimare a Guvernului Bolsonaro, să o denunțe și să îi răspundă la maxim", a declarat Martins.