Garda Națională de Mediu protejeaza crimele de mediu de la Ulmeni-Călărași în plină pandemie de Covid-19

• Tweet

Deși sanatatea populației din Ulmeni (Călărași) este amenintată, mediul este poluat, iar siturile protejate și cele arheologice sunt îngropate în gunoaie, crimele de mediu fiind evidente, Garda Națională de Mediu protejează poluatorii înscenând controale menite sa treneze situația disperata.

Astfel, controlul început în data de 8 septembrie anul curent nu se încheie în mod intenționat nici în prezent, la două luni de la declanșarea acestuia. Prejudiciul creat statului român este în creștere zilnică iar în prezent este evaluat la peste 150 milioane EUR. Bomba ecologică din Ulmeni-Călărași produce anual daune incomesurabile, dar si bani pentru cei care protejeaza aceasta afacere. Garda Națională de Mediu, doar în ultimile două luni de când a blocat artificial acest control, a dus la continuarea activității dezastruoase de la Ulmeni și de a nu întrerupe fluxul banilor negri generați zilnic de această activitate destructivă pentru oameni, mediu, situri naturale protejate și situri arheologice de importanță mondială.

Activitățile specifice de reabilitare și ecologizare a sitului Ulmeni în suprafață de peste 1 milion de metri pătrați prin eliberarea suprafeței contaminate, decontaminarea solului și a pânzei freatice afectate, tratarea solului contaminat și decopertat în instalații speciale, mutarea munților de gunoaie nocive, tratarea și depozitarea acestora în instalații adecvate, au un cost de peste 150 de euro pe metrul pătrat cu un total de peste 150 milioane euro pentru întreg amplasamentul. Acest prejudiciu crește zilnic odată cu sosirea noilor cantități de deșeuri contaminate din care se scurg zemurile toxice care distrug totul în cale.

Modelul de infracțiune practicat la Ulmeni este unul perimat, folosit în anii ‘70 în unele țări europene. Siturile contaminate care prezintă un grad ridicat de poluare pentru sănătatea umană și a mediului înconjurător, creează o obligație urgentă pentru state de ecologizare și decontaminare a acestora, cu cheltuieli suportate din bugete publice care de multe ori se ridică la sume exorbitante. În ultimii ani a apărut și în România o infracțiune de mediu patentată în anii ‘70 și practicată în unele țari din Europa și din lume care presupune tunuri date banilor publici prin falimentarea intenționată a unor societăți comerciale care au contaminat și poluat grav mediul înconjurător urmând ca toate cheltuielile privind ecologizarea și decontaminarea să fie suportate de la bugetele de stat.

Primăria Municipiului București și primarul general au în responsabilitate depozitarea în siguranța a deșeurilor. Legea administrației publice prevede dispoziții clare referitoare la depozitarea în siguranță a deșeurilor produse pe raza administrativă a Capitalei cât și responsabilitatea aferentă care revine primarului genereal. Cu toate acestea Primăria Municipiului București a trimis în ultimul an la groapa ilegală de gunoi din Ulmeni peste 150.000 tone deșeuri. Și în acest moment șiruri imense de tiruri transportă zilnic deșeurile produse de bucureșteni crescând zilnic dezastrul de la Ulmeni.

Studiile de sănătate publică efectuate de societăți specializate înscrise în Registrul Naţional al evaluatorilor de studii pentru protecţia mediului şi abilitate pentru efectuarea studiilor de evaluare a impactului asupra sănătăţii, care au prelevat probe de sol și apă și au investigat calitatea aerului, au confirmat contaminarea populației din cadrul comunităților locale cu mercur, care are o toxicitate extrem de mare și poate produce leziuni cerebrale, renale şi ale căilor respiratorii, cu plumb, care poate duce la îmbolnăvirea cu cancer iar o expunere de lungă durată poate avea efecte devastatoare asupra creierului, cu antimoniu, o substanță extrem de nocivă care poate cauza cancer, cupru care poate provoca ciroza, boala Wilson şi boala Alzheimer.

În ceea ce privește aerul s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la parametrii pentru pulberi totale în suspensie, amoniac şi hidrogen sulfurat. Pulberile totale în suspensie produc infecţii respiratorii şi boli aerogene (difteria, scarlatina, tuberculoza, pneumonia, tusea convulsiva etc.), viroze (gripa, guturai, rujeola, varicela, oreion, SARS-COV19 etc.) şi micoze pulmonare, așadar au un potențial crescut de răspândire a bolii covid în plină pandemie. S-au constatat de asemena depășiri la hidrogenul sulfurat, care este foarte toxic pentru oameni și poate duce la blocarea transferului de oxigen, iar în concentraţii mari poate provoca moartea.

Situl protejat Natura 2000 "Oltenița-Ulmeni", declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, aflat în imediata vecinătate a gropii de gunoi, este afectat de scurgerile de substanțe toxice precum mercur, plumb, antimoniu, cadmiu, cobalt, care distrug specii protejate la nivel european prin Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[7] (privind conservarea păsărilor sălbatice) precum stârc galben, rață roșie , gârliță mare, gâscă de vară, barză albă, erete alb, chirighiță-cu-obraz-alb, dumbrăveancă, prundaș gulerat mic, pescăruș râzător, pescăruș mic, pelican creț, lopătar, bătăuș, chiră de baltă și chiră mică.

Situl arheologic ce atestă așezarea neolitică de la Gumelnița, denumit Aşezarea Gumelniţa de la Olteniţa - Măgura Gumelniţa, înscris în Lista monumentelor istorice și în Repertoriul Arheologic Național, situat la aprox. 4 km nord est de Oltenița, și având o suprafață de 4 ha, se află în zona limitofă amplasamentului gropii de gunoi și se distrug astfel vestigii argeologice din neolitic precum vase ceramice decorate, figurine antropomorfe din lut ars sau os, topoare din piatră, unelte din silex, os și corn de cerb, piese de cupru sau pandantive.

Adevăratul cost social al acestor fenomene din afacerea Ulmeni nu poate fi măsurat doar prin cuantumul banilor care se produc sau a fondurilor publice deturnate. Acesta include și costul inestimabil al vieților omenești, costul neprețuit al sănătății și costul pierderii unei părți din istoria acestui popor îngropată sub gunoaiele corupției.

Ilegalitățile comise încep să se contureze prin profesionalismul lucrătorilor din aparatul de stat care nu mai acceptă ordinele ilegale ale superiorilor, prin denunțurile comisarilor de la Garda Națională de Mediu care nu mai rezistă presiunilor la care sunt supuși, prin responsabilitatea induviduală privind prejudiciul enorm creat statului Român, mai ales atunci când resursele publice sunt limitate, prin numeroase alte forme de protest prin care decidenții din acest caz nu vor să mai fie implicați în infracțiuni privind protejarea unei afaceri mizerabile cu consecințe dezastruoase.