Foarte interesant! A apărut motivarea în cazul condamnării Elenei Udrea

• Tweet

Curtea de Apel București a motivat integral decizia de condamnare din dosarul fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea și al fiicei fostului președinte al României Traian Băsescu, Ioana, și arată că deși faptele celor judecați sunt de o „gravitate sporită" instanța a aplciat pedepse orientate către mediu.

Concret, instanța lasă de înțeles în motivarea sa că pentru faptele din dosarul campaniei prezidențiale din 2009 se puteau aplica pedepse mult mai mari pentru toți cei judecați, doar că instanța a reținut și circumstanțe atenuante în favoare inculpaților, precum trecerea unei durate mari de timp de la comiterea faptelor, respectiv 12 ani dar și faptul că cei judecați nu aveau antecedente penale.

„Astfel, infracţiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deţinând funcţii publice importante la cel mai înalt nivel s-au implicat în mecanisme infracţionale pentru finanţarea campaniilor electorale şi a celei privind referendumul, cu consecinţa atingerii semnificative a asigurării egalităţii de şanse în competiţia politică.

Nu este lipsită de relevanţă nici modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, schemele infracţionale gândite şi puse în practică de inculpaţi pentru a intra în posesia sumelor de bani plătite de agenţii economici cu titlu de mită, creându-se aparenţa unor operaţiuni legale. De asemenea, sumele de bani primite cu titlu de mită în modalităţile descrise, au un cuantum deosebit de ridicat", se arată în motivarea judecatoarei CAB Claudia Jderu.

„Pe de altă parte instanţa va reţine lipsa antecedentelor penale, dar şi intervalul de timp scurs de la data faptelor deduse judecăţii, de aproape 12 ani astfel că se va orienta la pedepse privative de libertate cuprinse între minimul special şi mediul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor.

În cauză nu se poate reţine, în opinia instanţei, depăşirea termenului rezonabil de soluţionare a cauzei, avându-se în vedere complexitatea acesteia, comportamentul autorităţilor care a fost unul diligent, fără a exista perioade de inactivitate, dar şi comportamentul părţilor, în speţă al inculpatei Udrea Elena Gabriela care a fost unul dilatoriu, aceasta părăsind teritoriul României ca urmare a unei alte condamnări definitive iar privarea de libertate a acesteia în executarea cererii de extrădare formulate în baza acelei condamnări a impus organelor judiciare în prezenta cauză să formuleze numeroase cereri de asistenţă penală internaţională adresate autorităţilor de resort din Costa Rica în vederea asigurării respectării drepturilor procesuale ale inculpatei", mai notează judecătoarea care a stabilit opt ani de închisoare cu executare pe numele Elenei Udrea.

„În cazul inculpatei Udrea Elena Gabriela instanța va avea în vedere pe lângă circumstanţele personale constând în aceea că aceasta este o persoană integrată familial, social şi profesional, actualmente cu antecedente penale având în vedere faptul că soluţia de condamnare anterioară nu a fost desfiinţată ci doar suspendată executarea pedepsei aplicate şi circumstanţele reale respectiv: gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani pretinse şi remise cu titlu de mită și al celor spălate, funcția publică deținută de inculpată la data faptelor, insistența acesteia în a asigura remiterea efectivă a sumelor pretinse în cazul infracţiunii de instigare la luare de mită săvârşită de inculpatul Nastasia Gheorghe, urmând a orienta pedepsele aferente infracțiunilor reținute în sarcina sa spre mediul pedepsei, fără a atinge acest mediu având în vedere, astfel cum s-a indicat anterior timpul îndelungat scurs de la data faptelor", mai arată instanța referitor la Udrea.

Judecătoarea Claudia Jderu procedează la fel pentru fiecare dintre inculpații judecați în acest dosar și explică pentru fiecare în parte motivele concrete pentru care a stabilit pedepse cu executare.

„În cazul inculpatei Ioana Băsescu instanța va avea în vedere pe lângă circumstanţele personale constând în aceea că aceasta este o persoană integrată familial, social şi profesional, pentru prima oară implicată într-un raport penal de conflict, şi circumstanțele reale existente în cauză, respectiv: cuantumul sumei delapidate care nu este unul ridicat și cuantumul sumelor ulterior spălate astfel că va individualiza pedeapsa înspre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acesteia.

În cazul inculpatului Nastasia Gheorghe instanţa va constata că succesiunea de legi în timp nu a produs modificări în favoarea sau defavoarea acestuia având în vedere faptul că pedeapsa va fi individualizată în intervalul cuprins între minimul special şi mediul pedepsei prevăzute de lege. Scopul educativ şi preventiv al pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului Nastasia Gheorghe nu poate fi atins decât prin privare de libertate având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani pretinse şi primite cu titlu de mită, faptul că inculpatul NASTASIA Gheorghe cu ocazia pretinderii sumei de bani de la martorul denunţător i-a prezentat acestuia o situație a plăților care urmau să fie efectuate, i-a comunicat că ministerul va începe să aloce banii pentru lucrări, cuantumul sumei pretinse de 900.000 de lei, implicarea inculpatului ulterioară plăţii unei prime tranşe în vederea urgentării plăţii diferenţei.

În cazul inculpaţilor Tarhon Victor şi Wagner Silviu Ioan, legea penală mai favorabilă o constituie Codul penal din 1969 întrucât dispoziţiile vechiului cod penal referitoare la suspendarea executării pedepsei sunt mai favorabile decât cele cuprinse în noul cod penal avându-se în vedere efectele diferite ale împlinirii termenului de încercare în cazul dispoziţiilor penale substanţiale succesive. Într-adevăr instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, acestora urmând a li se aplica o pedeapsă cu închisoarea de cel mult 4 ani, nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, iar ţinând seama de persoana acestora, de comportamentul avut după comiterea faptelor, se apreciază că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpaţii nu vor mai săvârşi infracţiuni.

La stabilirea pedepselor complementare și accesorii, în cazul fiecărui inculpat, instanța va ţine cont de strânsa legătură ce trebuie să existe între infracţiunea săvârşită şi interzicerea unui drept, fapta comisă furnizând premisa că e nevoie de interzicerea acelui drept pentru apărarea valorilor ocrotite de legea penală", se mai arată în motivarea CAB.

Elena Udrea a intervenit în direct la Antena 3, post deținut de Dan Voiculescu, condamnat definitiv pentru fapte de mare corupție, imediat după condamnarea sa, unde a declarat că a fost șocată de decizia magistraților de astăzi de a o condamna la opt ani de închisoare.

Vizibil deranjată de decizia judecătoarei, ea a avut un derapaj de limbaj la adresa acesteia, blestemând-o în direct.

„Această femeie (.n.r. se referă la judecător) a ținut să mă condamne chiar și pe cele mai absurde acuzații din acest dosar. Nu pot să cred că are ceva personal pe mine. O blestem să simtă copiii ei ce simt copiii mei", a spus Elena Udrea.

„Am omorât pe cineva? Cum să dai opt ani pentru așa ceva? (...) E o aberație ce s-a întâmplat astăzi", a mai spus Udrea.

Președintele de onoare al Asociației Magistraților din România (AMR) fosta judecătoare CAB Viorica Costiniu a transmis o scrisoare deschisă, în nume personal clasei politice dar și CSM, cărora le cere reacții și măsuri prompte în raport cu acțiunile vindicative ale Elenei Udrea după aflarea deciziei de codamnare din dosarul campaniei prezidențiale din 2009.

„Blestemele publice ale celor judecati in urma unui proces in care s- a respectat garantia exercitarii dreptului la aparare vi se datoreaza stimati politicieni mai vechi sau de ultima ora ,adica de prin 2016 si dupa...

Nu exista cale mediatică sau microfon de scena ,a se vedea parlament, pe care sa nu o fi fost folosita ptr denigrarea actului de justiție al instanțelor judecătorești ori al Curtii Constitutionale.

Intr- o intrecere socialista impanata cu invective,denigrari, dezavuări, politicienii Romaniei,dintre care cei mai multi doar isi zic politicieni ceea ce nu înseamnă ca sunt mai mult decât cu numele,au otravit opinia publica cu ajutorul mediei interesata de rating, cu marul discordiei dintre puteri.

Doua puteri in deriva de teama fortei puterii Justitiei intr- un stat de drept pe care il clameaza si democratic se straduie de ani de zile sa infunde in disgratie tot ce tine de ideea de dreptate,de lege,de Constitutie, blamand judecatorii care nu dau solutii care sa convina politicului ci dupa probele din dosar", notează aceasta.

„Nu le ajung vorbele, le raguseste vocea, li se schimonoseste chipul cand in conferinte de presa, de la tribuna legislativa, din studiourile televiziunilor unde stau mai mult decat in salile parlamentului ori la guvern, in fata unui microfon oriunde ar fi el ,dar sa fie auzit, injoseste Omul Dreptatii care ptr politicieni ,indiferent de culoare sau nuanta, se reduce doar la un indice statistic , o cifra incandescenta care inflameaza ,cu buna stiinta opinia publica incitata ,instigata la revolta impotriva celor care fac dreptate pe legile proaste,facute la coltul mesei tocmai de cei care arunca in eter cuvinte de ocara.

Atitudinea publica , nesanctionata de NIMENI,inca ,a unui revoltat al hotararii ce- l nemultumeste, este darul pe care il primiti,dvs,politicienii, rasplata , corespondent la atitudinea politicului care,din lipsa de cultura,cultura politica si juridica,inclusiv a absolventilor de drept dinlauntrul lui care isi zic juristi, care blamati judecatorul ori triumfal ridicati in slavi procurorul dupa cum sunt interesele de partid.

Statul de drept si democratia sunt niste axiome care sunt straine politicianului roman. In gura acestuia ele nu au valoare decat de vorbe goale„", a mai scris Costiniu.

Armele democratiei in mana politicului romanesc, notează aceasta, "se rezuma la acte de dezbinare, jigniri, insulte, denigrari, vorbe de ocara, mistocarii, ,persiflari care urmaresc, cu aroganta si patima , umilirea a tot ce nu- i convine si fata de care,in realitate,este slab,indoielnic, neputincios cu totul altfel decat aparentele in spatele carora se ascunde".

„La asa exemplu din varful ierarhiilor conducerii unei tari ,la ce sa te astepti de la cetateanul,justitiabilul bombardat de dimineata , zi si noapte si iar dimineata( in reluare) de atitudini politicianiste prin care se ravneste la functii, putere si demnitati stalcind prin vorbe si actiuni denigratoare demnitatea justitiei,a judecatorului (!?)

Mai departe de interesul politic si personal( prioritatile la purtator) se poate face loc,chiar stingher, si interesului ptr o justitie puternica,respectata de celelalte puteri pe care le tine in balanta sa nu faulteze cu sau

Fara stiinta cetateanul ignorant sau instruit supus manipularilor de orice fel,nu numai electorale?Exista vreo sansa sa se revina in matca intelepciunii daca accesul e liber ptr toti,inclusiv politicienilor sau mai ales lor care duc vadita lipsa ?

Exista vreo preocupare a politicului de la putere si in opozitie sa- si schimbe registrul si modului de abordare a relatiei cu poporul,vulgul redus la experiment economic?

Gandeste oare " acolo sus" cineva ca exemplul lui urmat de cei carora li se adreseaza poate avea consecinte ca o " infractiune continuata" cu efecte in timp dezastruoase ptr un popor caruia i se livreaza " la pachet" o democratie de doi bani, denaturata de la scopurile ei izvorate din vremea anticilor care au creat- o si a inteleptilor reali care in timpurile moderne i- au dat semnificatia valorilor catre care tindem?

Judecatorul hulit, hartuit, haituit, hingherit de dvs politicienii "imaculati" ,nascuti din spuma marii, este blestemat public el si familia lui, de un justitiabil care este nemultumit de o hotarare care- l priveste,pronuntata in urma unui proces unde acuzarea si apararea acestuia au avut garantate toate drepturile .

Legiuitorul nu a prevazut decat cai de atac legale,astfel incat o alta instanta sa supuna aceasta hotarare unui control ierarhic judiciar.

Comportamentul politicienilor de denigrare a judecatorilor pe care nu- i vedeti decat titulari de pensii nesimtite, dau apa la moara oricui cu sau fara studii juridice, sa- si permita conduite promovate de politic la adresa magistraturii.

Va ganditi sa legiferati si blestemul ca arma judiciara alaturi de altele aflate pe panoplia la vedere in " Ziua usilor deschise" din institutiile unde se coace politica impotriva justitiei,a statului de drept (sau de drepti?!) si a democratiei veridice deturnata insa cu bunastiinta de la valorile ei sacre?", conchide aceasta în scrisoarea deschisă transmisă miercuri.

Curtea de Apel București l-a condamnat, marți, pe fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost judecat alături de fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, Ioana, și fostul șef al CJ Tulcea, actualul vicepreședinte, Victor Tarhon privind modalitatea de finanțare a campaniei prezidențiale din 2009.

De asemenea, Udrea a primit încă 2 pedepse de 5 și 3 ani pentru spălare de bani. De asemenea, instanța a dictat încă o pedeapsă de 5 ani pentru spălare de bani. Judecătorul a contopit toate pedepsele aplicate Elenei Udrea și a condamnat-o la 8 ani de închisoare

Minuta în cazul Elenei Udrea:

"Sentința - 6 ani de executat, plus un spor de 2 ani, adică 8 ani de închisoare în total. Condamna pe Elena Udrea la 6 ani pentru instigare luare de mita. Condamna pe Elena Udrea la 5 ani pt instig luare de mita (altă faptă). Condamna pe Elena Udrea la 6 ani pentru spalare de bani. Condamna pe Elena Udrea la 5 ani pentru spalare de bani (alta fapta). Condamna pe Elena Udrea la 3 ani închisoare pentru spălare de bani (a treia fapta). Condamna pe Elena Udrea la 5 ani pentru spalare de bani (alta fapta). Condamnă pe Elena Udrea la 4 ani închisoare pentru spălare de bani (a cincea faptă).".

Alături de aceștia a mai fost judecat și omul de afaceri Cătălin Andronic, proaspăt condamnat definitiv la o pedeapsă cu suspendare în dosarul Ferma Băneasa.

Decizia de marți nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de către toate părțile din dosar, caz în care procesul va ajunge la instanța supremă.

În acest dosar judecătorul de caz a încheiat dezbaterile la jumătatea lunii ianuarie iar până la acest moment a amânat stabilirea verdictului de două ori.

Un procuror DNA a cerut, la finalul lunii ianuarie, la Curtea de Apel București pedepse uriașe pentru fostul ministru al Turismului Elena Udrea și fiica fostului președinte al României Traian Băsescu.

Magistratul anticorupție a cerut o pedeapsă de peste 15 ani în cazul Ioanei Băsescu și de peste 12 ani în cazul fostului ministrul de la Turism.

„Având in vedere jurisprudența și starea de concurs de comitere a faptelora apreciem că legea penală mai favorabila e Codul penal vechi.

Chiar dacă limitele de pedeapsa sunt mai ridicate decât cele din Codul penal nou. Condamnați pe inculpata Udrea Elena pentru cele șapte fapte, aflate în concurs.

Limitele pedepsei sunt de la 3 la 12 ani. Dozarea pedepsei trebuie sa fie corespunzătoare urmare modului în care a înțeles să se folosească de sarcinile si funcția avute.

Orientați pedeapsa spre maximum special al acestei fapte de instigare la luare de mita.

Pentru faptele de spalare de bani dispuneti condamnarea ei la o pedeapsa spre maximum pentru patru fapte de spalare de bani.

Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugam să aplicați și un spor de pedeapsa, necesar în virtutea gravității faptelor comise prin prisma funcției si calității sale. A denotat disprețul total față de lege.

Dispuneți stabilirea exectuării pedepsei în regim privativ de libertate", a cerut proicurorul în fața judecătorului de la CAB.

În cazul lui Nastasia Gheorghe procurorul DNA a explicat magistatului că „el a fost condamnat la patru ani de închisoare și are pedeapsa suspendată sub supraveghere potrivit deciziei iccj din dosarul Gala Bute".

„Anulați pedeapsa sub supraveghere. Orientaâi pedeapsa actuală înspre medium al pedepsei. Contopiti si stabiliți executarea pedepsei.

Tarhon Victor: o faptă de luare de mită. El a recunoscut faptele dar a menținut o parte din declarațiile. Condamati la o pedeapsa orientata spre mediu", a mai spus magistratul anticorupție.

„Ioana Băsescu: aveți în vedere ca limitele de pedeapsa pentru delapidare in codul vechi sunt de la 5 la 15 ani. Orientați pedeapsa spre maximum. Când a comis fapta avea calitatea de fiică a președintelui în funcție.

Modalitatea in care ea a recurs la o asemenea modalitate de a delapida o societatea a statului român indică necesitatea unei pedepse exemplare.

Pentru că are și fapte în concurs vă solicităm să orientați pedepsele spre maximum special și pentru celelalte", este solicitarea DNA în cazul fiicei fostului președinte Traian Băsescu.

În cazul lui Ioan Silviu Wagner procurorul a explicat că „faptul că nu a înțeles ce înseamnă funcția de director, faptul că s-a lăsat tras în proceduri ilegale, trebuie cu sine să conducă la aplicarea unei pedepse cu executare".

„A recunoscut inițial dar in fața dumneavoastră nu a mai recunoscut. Condamnați inculpatul pentru delapidare spre medium special", a mai spus magistratul de la DNA.

Pentru Radu Cătălin Andronic, proaspăt condamnat definitiv în dosarul de mare corupție Ferma Băneasca, magistratul a arătat că limitele de pedeapsă pentru fapta de mărturie mincinoasă din acest dosar sunt de la 1 la 5 ani.

„Avand in vedere decizia anterioara vă cerem sa aplicați regulile privind concursul de infracțiuni. Orientați spre maximum de pedeapsă. Totodată să aplicați și un spor de pedeapsă. Decizia de la instanța supremă este de trei ani de închisoare cu suspendare.

Fapta sa are un grad de periculozitate extrem de ridicat. Aplicați și pedepsele accesorii și complementare aferente vechiului cod penal", a mai cerut magistratul ancticorupție.

Anterior solicitării exprese a pedepselor magistratul de la DNA a reamintit instanței de judecată starea de fapt reținută de procurorul de anchetă, probele pe care acesta se bazează, precum și modalitatea în care cei judecați au încercat să acopere aceste acuzații cu mărturiile unor martori aleși.

„Am arătat cum fondurile din campania electorală date de oameni de afaceri au fost folosite pentru a se asigura încrederea că fondurile publice vor fi remunerate conform contractelor publice.

Însuși unul dintre denunțători spune că în 2009 se făceau licitații pentru contracte care nu erau integrale.

Spunea că a fost contactat de Nastasia care i-a spus ca trebuie sa facă o plată pentru un proiect de media. A spus ca Nastasia i-a spus ca de aceasta plată depinde bună relație pe viitor cu autoritatea publică ce îi face plățile conform contractelor publice existente.

'Precizez ca la nivelul lui 2009 bugetul era diminuat si nu permitea efectuarea turot plăților, astfel ca se vor acorda plati doar celor care la rândul lor fac plati pentru campanie`, spunea martorul.

Probatorul se întregește cu actele transmise de instituțiile publice aflate pe filieră, între care și cele de la Ministerul Turismului ....", a explicat magistratul DNA în sala de judecată.

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic - de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.