ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Dosar de spionaj. Neagu Djuvara, în arhivele CIA

Postat la: 29.01.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

Dosar de spionaj. Neagu Djuvara, în arhivele CIA

Numele „Djuvara" apare de 4 ori, în 4 documente distincte, in arhiva documentelor declasificate ale Agenției Centrale de Informații a SUA. Ca și în cazul politicienilor români care l-au confundat pe aventurierul Neagu cu filosoful Mircea, și în opisul de telegrame, una dintre ele are mențiuni despre Mircea Djuvara.

Celelalte 3 sunt informații culese de agenți despre exilul românesc, în perioada imediat următoare Războiului Mondial, după ce abdicase Regele Mihai și luase și el calea Occidentului.

Prima notă este din 30 septembrie 1949 și este trimisă în centrală de rezidența din Karlsruhe, Germania Federală, pe atunci. Ea conține informațiile „stoarse" de la o sursă care era familiarizată cu mișcările exilului românesc și cu încercările acestuia de a se organiza. Disputa era, la acea dată, între două organizații, Comitetul de Asistență a Refugiaților Români, într-o altă notă o vom găsi sub acronimul „CAROM", și Liga Românilor Liberi, mentioneaza EvZ.ro.

Ultima era grupată în jurul fostului premier român de după actul de la 23 August 1944, generalul Nicolae Rădescu. Interesant este că nota urmărea implicarea contra-informațiilor franceze în operațiune și fondurile despre care sursa agenților credea că provin de la Ligă. Încă un amănunt, Liga nici nu era înființată în 1949, ea urmând să apară oficial la 27 noiembrie 1950, dar urma lăsată în arhiva de spionaj e clară, Liga ființa deja cu un an înainte.

Disputa dintre organizațiile românilor din exil de după 1947 au făcut obiectul mai multor mărturisiri ale lui Neagu Djuvara, martor al acelor evenimente. În opinia sa, disputele s-au încheiat în 1953, după moartea lui Rădescu, Regele Mihai fiind cel care a pus relativă ordine în Comitetul Național Român, organizația care avea să le adune pe toate celelalte. Oricum, ele și-au pierdut „vioiciunea", după ce, în 1956, au înțeles, privind soarta Ungariei, că Occidentul nu se va implica în salvarea țărilor aflate sub comunism.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Dosar de spionaj. Neagu Djuvara, în arhivele CIA

Postat la: 29.01.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Numele „Djuvara" apare de 4 ori, în 4 documente distincte, in arhiva documentelor declasificate ale Agenției Centrale de Informații a SUA. Ca și în cazul politicienilor români care l-au confundat pe aventurierul Neagu cu filosoful Mircea, și în opisul de telegrame, una dintre ele are mențiuni despre Mircea Djuvara.

Celelalte 3 sunt informații culese de agenți despre exilul românesc, în perioada imediat următoare Războiului Mondial, după ce abdicase Regele Mihai și luase și el calea Occidentului.

Prima notă este din 30 septembrie 1949 și este trimisă în centrală de rezidența din Karlsruhe, Germania Federală, pe atunci. Ea conține informațiile „stoarse" de la o sursă care era familiarizată cu mișcările exilului românesc și cu încercările acestuia de a se organiza. Disputa era, la acea dată, între două organizații, Comitetul de Asistență a Refugiaților Români, într-o altă notă o vom găsi sub acronimul „CAROM", și Liga Românilor Liberi, mentioneaza EvZ.ro.

Ultima era grupată în jurul fostului premier român de după actul de la 23 August 1944, generalul Nicolae Rădescu. Interesant este că nota urmărea implicarea contra-informațiilor franceze în operațiune și fondurile despre care sursa agenților credea că provin de la Ligă. Încă un amănunt, Liga nici nu era înființată în 1949, ea urmând să apară oficial la 27 noiembrie 1950, dar urma lăsată în arhiva de spionaj e clară, Liga ființa deja cu un an înainte.

Disputa dintre organizațiile românilor din exil de după 1947 au făcut obiectul mai multor mărturisiri ale lui Neagu Djuvara, martor al acelor evenimente. În opinia sa, disputele s-au încheiat în 1953, după moartea lui Rădescu, Regele Mihai fiind cel care a pus relativă ordine în Comitetul Național Român, organizația care avea să le adune pe toate celelalte. Oricum, ele și-au pierdut „vioiciunea", după ce, în 1956, au înțeles, privind soarta Ungariei, că Occidentul nu se va implica în salvarea țărilor aflate sub comunism.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE