De de au venit sefii OMV la Iohannis si de ce ne santajeaza Austria cu Schengen-ul: Licența pentru comercializarea gazelor din Marea Neagră expiră la 31 decembrie 2022

• Tweet

Austria a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen, ceea ce a declanșat un val de revoltă în rândul românilor, în spațiul public fiind vehiculate mai multe îndemnuri și exemple concrete privind boicotarea unor companii austriece.

Există un subiect despre care s-a vorbit mai puțin, dar care are o importanță deosebită în ceea ce privește interesele Austriei în România. Este vorba despre gazele din Marea Neagră. Compania austriacă OMV are la dispoziție mai puțin de trei săptămâni pentru a semna acordul de comercialitate pe gazele descoperite în perimetrul de la Marea Neagră: dacă nu o face până la 31 decembrie, își pierde licența de la data de 1 ianuarie 2023. Este probabil si motivul pentru care sefii OMV au fost la Klaus Iohannis la Cotroceni cu putin timp inaintea votului pe Schengen prin care Austria santajeaza România. 

Acordul de comercialitate e pasul indispensabil pentru trecerea la dezvoltarea perimetrului și la investiția în sine. Deși chestiunea părea tranșată încă de astă vară, iar noua lege lege offshore fusese acceptată de OMV - și, odată cu ea, de celălalt partener, Romgaz - discuțiile și lobby-ul companiei austriece s-au reluat la sfârșitul toamnei, fără succes. S-a ajuns, astfel, la vizita directorului general executiv al OMV, Alfred Stern, chiar la Cotroceni, pentru o discuție cu Klaus Iohannis, în data de 21 noiembrie. Șeful statului român a cerut companiei austriece, în cadrul întâlnirii, să pornească de urgență investițiile în perimetrul Neptun Deep, însă partea austriacă a anunțat că nu va lua o decizie de investiție decât în vara viitoare, notează sursa citată.

Miza lobby-ului OMV vizează, însă, altceva: Potrivit unor surse convergente din administrația decidentă, consultate de CursDeGuvernare.ro, compania austriacă dorește o modificare a legislației în avantajul său, legislație care să se facă pe repede înainte și care să fie valabilă la data semnării acordului de comercialitate: adică modificări legislative în numai 3 săptămâni, pentru o conjuctură legislativă cât mai avantajoasă la data acordului. În discuție se află, în speță, distribuirea și vânzarea volumelor de gaz ce urmează să fie extrase.

Potrivit calculelor OMV, după acoperirea necesarului de gaze de partea românească pentru România și al Republica Moldova (care va fi alimentată pe viitor de către România prin gazoductul Iași-Ungheni pus în funcțiune sâmbăta trecută), ar rămâne circa 2 miliarde de metri cubi anual, pe care compania austriacă ar vrea să le cumpere cu prioritate. Într-o atare situație, România ar putea dispune, practic, doar de gazele care să-i asigure consumul intern, ei și Republicii Moldova. Astfel că partea austriacă tergiversează un răspuns privind investiția: căci tergiversarea pune pune o presiune tot mai mare pe România care, prin Romgaz, a cheltuit deja un miliard de euro pentru participația EXXON, și se pregătește să mai cheltuiască încăun miliard pentru partea sa de investiție.