Cum s-a negociat o mită de cinci milioane de euro la Ministerul Transporturilor: "Voi vreţi să mai lucraţi la aeroport?"

• Tweet

Tribunalul Bucureşti a motivat sentinţa prin care fostul secretar de stat Marin Anton a fost condamnat la închisoare pentru o mită de cinci milioane de euro. În acelaşi dosar a mai fost condamnat cu suspendare Adrian Ionescu, fost director CNADNR.

În 15 septembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a pronunţat o primă sentinţă, deja contestată, în dosarul de corupţie în care au fost trimişi în judecată Marin Anton, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi fost deputat PNL, şi Adrian Ionescu, director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, pe atunci Radu Berceanu. Marin Anton a primit cinci ani de închisoare, iar Adrian Ionescu - trei ani de închisoare cu suspendare.

Tribunalul Bucureşti a motivat sentinţa de condamnare a celor doi foşti oficiali din Ministerul Transporturilor, iar documentul scoate la iveală cum a fost cerută, în cursul anului 2009, mita de peste 20 de milioane de lei şi cum s-au dat banii. Concret, pentru continuarea lucrărilor de modernizare a Aeroportului Internaţional „Henri Coandă" Otopeni de către o asociere condusă de Astaldi era nevoie de o hotărâre de Guvern prin care să fie aprobaţi noii indicatori tehnico-economici.

Pentru Astaldi, care avea amenajarea de şantier făcută, fiecare zi de întâziere însemna costuri, astfel că reprezentanţii companiei au început să se intereseze care sunt motivele pentru care, deşi au trecut câteva luni de când documentaţia a plecat de la Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Bucureşti S.A. Otopeni spre minister, hotărârea de Guvern întâzie.

Cu ocazia unei întâlniri de pe un şantier din judeţul Constanţa, Adrian Ionescu, director în cadrul CNADNR, l-a întrebat pe un reprezentant Astaldi: „Voi vreţi să mai lucraţi la aeroport?"

„Preţ de câteva secunde, chiar nu am răspuns nimic, am fost surprins de întrebare, era evident că ne doream să facem lucrarea, iar dacă lucrările stagnau nu era din vina noastră. I-am răspuns că nu sunt implicat direct în această lucrare, dar am să-l pun în legătură cu domnul Canino Pier Luca, să discute cu dânsul în mod direct", a declarat martorul de la Astaldi.

Martor-denunţător în dosar, Pier Luca Canino, directorul Astaldi în România, a declarat că după semnalul primit de la Adrian Ionescu l-a contactat telefonic pe acesta, întâlnindu-se, la începutul lunii iunie 2009, pe holurile ministerului, la etajul unu. Cu această ocazie, Adrian Ionescu i-a transmis lui Canino condiţia emiterii hotărârii de guvern: un comision reprezentând3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni.

Şeful Astaldi din România a cerut un răgaz, iar după două zile s-a întors în minister, unde s-a întâlnit cu Adrian Ionescu şi cu Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Canino le-a comunicat celor doi oficiali că este de acord cu acordarea „comisionului" de 3,5 la sută, care însemna peste 22 de milioane de lei.

Dar după ce Pier Luca Canino le-a transmis celor doi oficiali că Astaldi nu poate plăti o sumă atât de mare cash, Adrian Ionescu a venit şi cu soluţia pentru încasarea şpăgii: din banii primiţi pentru un contract aflat deja în derulare, Astaldi plăteşte mita în contul firmei VVTC EUROCONSTRUCT SRL, controlate de Marin Anton.

Boss-ul Astaldi a încheiat astfel un contract fictiv cu VVTC, căreia i-a virat banii primiţi ca avans pentru lucrările la drumul naţional Arad-Oradea. Deşi Anton şi Ionescu i-au lăsat lui Canino pe tot parcursul discuţiilor impresia că banii ceruţi sunt pentru campania electorală a PD-L, ancheta a dovedit că „fără putinţă de tăgadă că suma de 22.760.654 lei a fost utilizată în interesul S.C. VVTC EUROCONSTRUCT S.R.L., societate la care inculpatul Anton Marin era asociat, şi al celorlalţi asociaţi".

În urma procesului, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Adrian Ionescu la trei ani de închisoare cu suspendare, iar pe Marin Anton - la cinci ani de închisoare.

„Instanţa va avea în vedere gravitatea faptei rezultată, pe de o parte din modalitatea ingenioasă de comitere, prin mascarea mitei în contractul de prestări servicii încheiat, asigurând-şi în această modalitate o aparenţă de legalitatea şi nedescoperirea faptei de către organele abilitate ale statului, iar pe de altă parte din cuantumul mitei, de peste 22 milioane de lei", a arătat Tribunalul Bucureşti.

Judecătorul a mai avut în vedere „funcţiile deţinute de către inculpaţi". În cazul lui Ionescu, condamnat cu suspendare, magistratul a ţinut cont că acesta a recunoscut faptele, dar şi că „are studii superioare, că are familie închegată care să îi asigure sprijinul material şi moral, are doi copii minori în întreţinere, este bine integrat în societate, este apreciat la locul de muncă, fiind stabilit în Austria, Viena".