Cum a prejudiciat grav noul management al TAROM compania in achzitionarea de aeronave

• Tweet

In anul 2016, prin HG s-a decis, conform notei de fundamentare, oprirea zborurilor TAROM pentru cele doua aeronave Airbus A310, motivul fiind inefcienta economica. Oprirea efectiva la sol s-a facut in toamna lui 2016. Dar trebuie mentionat ca desi in bugetul 2016 a fost stipulata suma de bani necesara opririi la sol a aeronavelor Airbus 310 nu a fost prevazuta o alta suma necesara achizitionarii in leasing a altor aeronave care sa le inlocuiasca.

Tot in 2016, in august, cand deja se stia de oprirea la sol a celor doua avioane s-a inceput prospectarea pietei aeronautice in doua directii: una pentru achizitionarea altor doua aeronave care sa inlocuiasca cele doua Airbusuri A310, urmand ca in 2017, pe noul buget sa se prevada achizitionarea lor in leasing, iar a doua directie a fost pentru procesul de refleet, adica cel de refacere a flotei de aronave, una imbatranita, cautandu-se modalitati pentru inlocuire, conditii de plata, dar si de finantare. Oferte conforme cu solicitarile TAROM au venit de la mai multe companii, inclusiv Airbus si Boeing. Dintre toate aceste oferte au fost selectate trei, urmand a se incepe negocierile finale, prin semnarea scrisorilor de intentie, cu una din aceste companii procesul fiind conditionat de AGA pentru a aloca fonduri de la bugetul 2017.

Ofertele au fost dupa cum urmeaza: 2 aeronave Airbus A320 noi, la pretul de 320.000 dolari/ unitate /luna; 2 sau 3 aeronave A320 cu vechime de 6 ani la 220.000 dolari/ unitate / luna; 2 aeronave B737-800 de 6 ani vechime la 270.000 dolari/ unitate / luna. A existat, de asemenea, si o oferta de aeronave B737-800 noi la 340.000 dolari / unitate/ luna. Toate aceste preturi urmau a fi negociate, iar odata cu acestea si preturile de mentenanta si cele auxiliare leasingului, ceea ce se stie duce la o crestere de pret, cu totul inclus, de 60-70% fata de rata lunara. Pentru toate ofertele, durata contractuala negociata ar fi fost de 6 ani. Mai trebuie adaugat aici ca una din oferte prezenta un dezavantaj legat de motorizarea aeronavelor.

Daca s-ar fi stipulat un contract pe 12 ani, practic Boeing ar fi castigat oferta pentru ca prezenta avantaje pentru sectiunea de refleet. Pe de alta parte, daca s-ar fi achizitionat trei aeronave A320 de 6 ani vechime, oferta avea toate sansele sa scada sub 200.000 de dolari / unitate / luna, ceea ce ar fi fost un avantaj material major. La inceputul lui 2017 a avut loc o AGA in care s-a solicitat aprobare pentru achizitionarea aeronavelor si includerea acestora in bugetul 2017. Rezolutia ministrului in mandatul acordat a fost de amanare pentru o data ulterioara, fara niciun alt comentariu. Ca atare, ofertele de leasing obtinute au fost predate in februarie 2017 catre noul management.

In final, la toate aceste oferte, din cauza amanarii, s-a renuntat, caci in ultima duminica din martie a fiecarui an incepe sezonul de vara. Sezonul de vara - care include si rezervari facute anterior, multe in perioada decembrie-ianuarie (din motive economice) - a inceput fara a avea in flota aceste aeronave, care ar fi fost de un real folos si ar fi preluat o mare parte a zborurilor, pe masura ce si flota s-ar fi omogenizat. Dar s-a renuntat, la oferte, cum spuneam, iar dupa aceste balbăieli, finalul a fost ca s-au achizitionat doua aeronave B737-800 la pretul de 375.000 dolari/ unitate/ luna, cu o durata de contract de 10 ani, disponibile din iunie 2017. Acestea pot asigura in programul de vara cel mult cursele charter.

Aeronavele contractate au fost achizitionate de fapt (anterior) de firma Pegasus din Turcia, care are acum probleme financiare si au fost configurate pentru zborurile low-cost. Pretul din oferta este foarte mare si este destul de ciudat ca nu a fost negociat, mai ales ca Pegasus platise deja 15% avans nereturnabil, iar aeronavele trebuiau rapid plasate de Boeing, din motive economice, ceea ce ar fi putut duce la o negociere avantajoasa, cu o scadere de cel putin 15-20% a pretului de achizitie prin leasing, unde formalitaile erau deja avansate. Cu toate acestea nu s-a incercat nicio negociere de pret. Dupa cum se vede, fata de negocierile facute de vechiul management, atat pentru necesarul imediat de aeronave, cat si pentru refacere flotei (cu o vechime de peste 10 ani), achizitia noului management al TAROM a fost una paguboasa, inexplicabila, aducand prejudicii grave companiei.