Cele mai bizare practici din cetăţile dacice. Sex mistic în temple, dansuri în pielea goală şi spirale yoga

• Tweet

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost, de-a lungul timpului, scene ale unor evenimente cu totul neobişnuite faţă de statutul de obiective turistice şi monumente istorice aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Oaspeţi ai aşezărilor dacice au fost prinşi când întreţineau relaţii intime printre ruinele antice, dansau dezbrăcaţi în mijlocul vechilor temple, organizau ritualuri, scrijeleau monumentele cu însemne mistice, participau la „spirale energetice" ori îşi amenajat propriile sanctuare în mijlocul monumentelor istorice. Un preot care are în grijă un schit din Munţii Orăştiei, înfiinţat la circa 10 kilometri de Sarmizegetusa Regia, a lansat un manifest în care reclamă distrugerile tot mai frecvente din cetăţile dacice şi folosirea lor în scopuri care nu au legătură cu istoria lor.

„Nu putem asista impasibili la distrugerea fizică a vestigiilor şi la folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care sunt protejate, în numele unor credinţe inventate şi a libertăţii de mişcare sau a libertăţii de aderare spirituală. De asemenea, nu putem fi de acord nici cu prozelitismul unor grupări religioase care se folosesc să adune adepţi profitând de sentimentul naţional şi de dragostea faţă de strămoşi, în paralel cu falsificarea şi inventarea de teorii şi ipoteze legate de viaţa, credinţa, istoria, cultura etc., ale dacilor, ca strămoşi ai poporului nostru. UNESCO a decis că cetăţile dacice sunt o capodoperă a geniului uman, creator şi nu loc de manifestaţii pseudo-religioase, pseudo-patriotice, exchibiţioniste, artistice, sau de natură piromană. Suntem total împotriva unor astfel de manifestări, în spaţiile publice pe care se află monumente istorice de o valoare excepţională, destinate exclusiv vizitării şi studiului arheologic şi istoric", scrie ieromonahul Eftimie Mitra, într-o petiţie online, scrie "Adevarul".

Cetăţile dacice sunt bun al întregii omeniri şi nu aparţin unei grupări sau alteia, protejarea şi respectarea acestor monumente nu este o opţiune, ci o datorie a fiecărui vizitator, adaugă acesta. „Condamnăm public astfel de manifestări, cerând autorităţilor o atitudine mai fermă şi mai concretă împotriva lor", încheie ieromonahul de la Schitul „Sfinţii Români" din Grădiştea de Munte.

Sarmizegetusa Regia a fost locul celor mai multe evenimente cu conotaţie mistică. Cel mai recent dintre acestea, petrecut în 2019, l-a avut ca protagonist pe Manu Bennett (51 de ani), unul dintre cei mai faimoşi actori neo - zeelandezi, cunoscut pentru rolurile sale în „Spartacus" şi „Hobbitul". S-a dezbrăcat gol-puşcă, a intrat în Marele sanctuar circular şi a început să practice Haka, un dans ritual specific al populaţiei băştinaşe māori din Noua Zeelandă, cunoscut în lume de la jucătorii echipei naţionale de rugby a Noii Zeelande. Vedeta a fost oprită în cele din urmă de agenţii de pază, care au ajuns în scurt timp la el. Şi-a cerut scuze şi a declarat că nu cunoaşte limba română şi nu a ştiut ce era scris pe panourile de informare.

„Acesta este templul antic al Daciei. Poporul dac a ocupat acest oraş incredibil în munţi până când romanii au sosit şi l-au distrus complet, înlăturând din istorie imaginile şi povestirile despre cultura şi religia dacică. La sud, la fel s-a întâmplat şi cu tracii. Culturi uitate. Religii uitate. Acest loc are atât de multă rezonanţă spirituală. Mulţumesc", a scris Manu Bennett, pe pagina sa de Instagram, după vizita la Sarmizegetusa Regia.

La mijlocul anilor '90, capitala dacilor era un loc de întâlnire obişnuit pentru adepţii yoghinului Gregorian Bivolaru. În 1996, circa 3.000 de oameni au invadat zona sacră, pentru a forma „spirale energetice". „În complexul de la Sarmizegetusa, cel mai încărcat loc din punctul de vedere al rezonanţei cu Shambala, este chiar «Soarele de andezit» sau discul solar. În zonă se remarcă o încărcare vitală cu totul şi cu totul excepţională, evidenţiată şi de dimensiunea mult peste medie a arborilor şi a vegetaţiei din jurul sanctuarului dacic. Acesta este un loc extraordinar pentru a realiza proiecţii în timp, mai ales dacă nu avem idei preconcepute în ceea ce priveşte tradiţia spirituală dacică", informa site-ul Mişcării de iNtegrare Spirituală în Absolut, a lui Greogorian Bivolaru. Au fost numeroase cazuri în care „Soarele de andezit" dar şi alte monumente din Sarmizegetusa Regia erau locuri în care cuplurile veneau să facă sex. Din 2013, după ce a situl UNESCO a beneficiat de pază şi un regulament propriu de vizitare, practicarea oricăror ritualuri a fost interzisă.

În situl antic Feţele Albe, turiştii găsesc rămăşiţele unui fost „cartier" înfloritor al Sarmizegetusei Regia, un loc plin de mistere care însă nu a mai fost cercetat sistematic. În schimb, căutătorii de comori au scormonit printre zidurile abandonate, iar turiştii curioşi şi natura au contribuit, de asemenea, la distrugeri.

Daune mari au produs şi incendiile de vegetaţie din toamna anului 2018 care au calcinat şi slăbit rezistenţa blocurilor de calcar din zidurile antice. De atunci, nicio autoritate nu a luat măsuri pentru conservarea a ceea ce a mai rămas din aşezarea istorică. Amatorii de ritualuri s-au întors, însă, şi continuă să lase lumânări printre „templele" de la Feţele Albe, riscând producerea altor incendii. Un „sanctuar" rotund amenajat în mijlocul cetăţii, cu bolovani smulşi din zidurile antice sau adunaţi din pădure a servit unora dintre oaspeţi ca loc de rugăciune. Aici amatorii de meditaţii au amenajat un fel de altar de piatră unde aduceau ofrande.

La Feţele Albe, localnicii satelor din vale i-au surprins adesea pe oaspeţii aşezării dacice rugându-se, scormonind după comori sau chiar făcând sex peste vestigii. „Uneori veneau cu corturile şi îşi petreceau noaptea aici, făcând tot felul de lucruri. Îmbrăţişau copacii, se rugau, făceau ritualuri şi chiar sex. Alţii sunt interesaţi de comorile care s-ar asunde aici", spune o localnică

În luna mai, poliţiştii au descins la locuinţele unor localnici din Orăştioara de Sus, acuzaţi că au vandalizat cetăţile dacice Blidaru şi Costeşti. Aceştia ar fi scrijelit pe blocurile antice de calcar ale porţii de intrare în cetatea dacică Blidaru, două rozete florale. Şi cetatea dacică de la Costeşti, dar şi „Tronul străbunilor" - un megalit din pădurea Haţegului, monument al naturii - au fost vandalizate. Ulterior, într-o postare publicată de pagina de Facebook „Şcoala Kogayon", unul dintre aceştia oferea o altă variantă evenimentelor.

„Dimineaţa la ora 6.00 ne-am trezit cu poliţişti şi mascaţi în casă, apoi duşi la sediul Poliţiei, am dat declaraţii, am fost reţinut în arest şi peste două zile trimişi la poligraf (detectorul de minciuni), unde ni s-a prezentat un dosar cu 300 de pagini, cu toate activităţile cultural-religioase pe care le-am desfăşurat, care oricum erau publice, în văzul tuturor. Vi se pare normal să fim acuzaţi de acţiuni Magico-Religioase, adică, mai pe scurt, de vrăjitorie? Aşa s-a ajuns, dragilor, să nu avem dreptul să rostim cu voce tare, în cetăţi, rugăciunea Tatăl Nostru sau Împărate Ceresc, sau Cântări la tulnic, sau să practicăm terapia iertării sau chiar să îmbrăţişăm oamenii ... Poate datorită faptului că această Minunată Capitală a Regatului Geto-Dac este vizitată în ultimii ani de zeci de mii de turişti şi se doreşte în mod voit să se arunce în umbră adevărată valoare şi tradiţie a unui popor milenar plin de înţelepciune. Nu ştim care a fost scopul creării acestor simboluri pe zidurile cetăţii, însă Dumnezeu ne va lămuri la timpul potrivit. Şi nici nu ştim cine a făcut-o... oricum, se va afla la un moment dat", informează pagina de Facebook „Şcoala Kogayon".