Banii ies din țară pe ușa din dos: românii cheltuiesc tot mai mult pentru bunăstarea altora

• Tweet

Creșterea pensiilor, a salariului minim și reducerea inflației au determinat creșterea cererii, care a fost acoperită, în principal, din importuri, arată cercetătorii UBB. Aceștia explică ce trebuie să facă Guvernul pentru ca banii cheltuiți de români să ajungă în conturile companiilor românești.

Economia românească trece printr-o perioadă paradoxală: cu toate că în prima jumătate a acestui an s-a înregistrat o creștere a cererii interne - stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației (inclusiv majorarea pensiilor de la începutul acestui an, respectiv creșterea salariului minim pe economie în ultimul trimestru al anului 2023), precum și de reducerea treptată a inflației - acest lucru nu este valorificat de companiile din țară. Românii au cheltuit mai mult, dar banii nu au ajuns în la companiile românești.

„Datele statistice sugerează că firmele nu reușesc să valorifice pe deplin creșterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piața locală. Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României în primele două trimestre ale anului" - arată sursa citată. Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor, explică pentru „Adevărul" soluțiile pe termen scurt și lung pentru ca cererea determinată de creșterea veniturilor populație să ajungă în economia românească.

„Pentru a identifica soluțiile la situația economică actuală, trebuie mai întâi să analizăm cronologic modul în care s-a ajuns aici", a susținut economistul. În primul rând, spune Szasz, deciziile guvernamentale din ultima perioadă, în special cele legate de majorarea salariului minim și a pensiilor, au condus automat la o creștere aproape instantanee a cererii interne.

„Această creștere a cererii este însă un fenomen de scurtă durată, în timp ce companiile în general își bazează deciziile de extindere a capacității de producție pe așteptările lor pe termen lung. În contextul economic actual din România, aceste așteptări sunt destul de pesimiste", susține coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.

El explică motivele acestor previziuni pesimiste ale managerilor companiilor: „Deficitul bugetar major al României (deficit ce în fiecare an din ultimii 5 ani a depășit cu mult pragul de 3% din PIB impus de Comisia Europeană, iar până la finalul acestui an estimăm că poate depăși 7,5%)".

În acest context, spune economistul, companiile anticipează efectul negativ al măsurilor fiscale iminente necesare pentru corectarea acestui deficit. „Astfel, majoritatea acestor companii amână deciziile de investiții și de extindere a capacității, pregătindu-se pentru un context economic mai dificil", concluzionează el.

Desigur, există excepții - companii și industrii care au realizat investiții semnificative chiar și în această perioadă, însă acestea nu schimbă tendința generală. „Prin urmare, având în vedere inclusiv spațiul de manevră limitat al Guvernului din cauza deficitului bugetului de stat, soluțiile pe termen scurt sunt extrem de limitate", a concluzionat economistul.

„În primul rând, guvernul ar trebui să investească în domenii precum digitalizarea, inovarea, educația, infrastructura etc, care pot contribui la creșterea productivității companiilor din țară, respectiv pot atrage investiții noi, contribuind astfel la creșterea competitivității industriilor autohtone pe termen lung", arată economistul.

„Gradul de accesare a acestor fonduri este însă unul foarte scăzut în România, o temă intens dezbătută și în această perioadă electorală. Este esențial ca România să maximizeze accesarea acestor fonduri, deoarece utilizarea lor inteligentă pentru investiții poate stimula semnificativ productivitatea mediului de afaceri", susține Szasz.

Un raport semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, scoate în evidență că absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero și, potrivit datelor, România nu a atras aproape niciun euro din fondurile de coeziune și structurale care i-au fost alocate. De asemenea, sunt probleme mari cu fondurile din PNRR.

Revenind la solușii, Szasz a susținut: „În al treilea rând, deși poate părea o idee naivă în această perioadă electorală, predictibilitatea politicilor publice și fiscale reprezintă un factor determinant pentru încurajarea investițiilor. Pe scurt, predictibilitatea măsurilor, chiar dacă acestea vor pune o povară suplimentară pe mediul de afaceri, este mai utilă pentru companii decât imprevizibilitatea privind o situație economică dificilă în viitorul apropiat".