Asasinii economici ai României au decis: Grupurile pe cărbune se închid mai devreme!

• Tweet

După ce a amânat scoaterea capacităților pe cărbune până la 1 octombrie 2023, Guvernul a decis să revină asupra deciziei și să le închidă cu patru luni mai devreme, la 1 iunie 2023. Conducerea Federației Naționale Mine Energie atrage atenția că România va avea mari probleme în sistemul energetic, deoarece nu se preconizează nimic concret la orizont, care să înlocuiască închiderea capacităților de producție.

Grupurile de la Turceni și Rovinari nu vor mai funcționa de la 1 iunie, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul gestionării fondurilor europene alocate României prin PNRR. Proiectul a fost analizat în ultima ședință de guvern, urmând să fie aprobat. Inițial, în PNRR, conservarea era prevăzută la 1 martie, apoi s-a prelungit termenul până la 1 octombrie 2023, iar acum au revenit și vor să bage capacitățile în conservare de la 1 iunie 2023, ne spune Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie.

"Deocamdată să vedem ce înseamnă conservare, cine plătește, cum plătește. Guvernul a văzut că a fost o iarnă atipică, mai blândă, și că nu prea a mai fost nevoie de cărbune. La un consum de 7.000 MW, în loc de 9.000 MW, normal că nu prea avea importanță, dar când va veni o iarnă veritabilă să vedem ce-o să facem. Vor să bage în conservare grupul 7 de la Turceni și grupul 3 de la Rovinari. Problema este că grupul 3 de la Rovinari trebuia corelat cu darea în funcțiune a grupului 5 de la Rovinari, care, după cele mai optimiste scenarii, se va da în funcțiune prin octombrie-noiembrie. Asta era trecut și în PNRR, cu terminarea investițiilor la grupul 5 Rovinari, care se tot face de 10 ani, deci nu era o chestie așa abruptă. Numai că o să fie o perioadă de cel puțin șase luni în care nu o să avem un grup prevăzut în PNRR", ne-a declarat Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie.

Sindicaliștii din sector arată că cei din Guvern nu înțeleg diferența dintre energia în bandă, constantă, și energie fluctuantă și nesigură, provenită din regenerabile. "Dacă în Sistemul Energetic Național sunt specialiști ca în Guvernul României, este clar. Ce nu înțeleg ei este că toată energia asta regenerabilă trebuia să aibă energie de backup, nu poți să pui în funcțiune nu știu câte mii de MW care depind de soare și de vânt și să nu ai ceva cu care să compensezi. Randamentul energiei regenerabile este de maximum 15%, adică puterea produsă față de puterea instalată. În plus, este greu de crezut că vom termina grupurile pe gaze până în 2027, anul în care o să intre obligatoriu în reparații reactorul 1 de la Cernavodă. La 1 ianuarie 2027 vom avea 700 MW minus în bandă timp de doi ani. Este o chestie făcută așa, de dragul de a ne aplauda alții, dar fără să ne gândim că, pe termen mediu, vom avea probleme foarte mari în sistemul energetic. La Complexul Energetic Oltenia avem doar proiecte de centrale pe gaze și parcuri fotovoltaice, dar nu s-a mișcat nimic", ne-a precizat președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Părvulescu.

Sindicaliștii din sistemul energetic atrag atenția că problemele de mediu nu vin din România, unde abia dacă se mai produc 700 MW pe cărbune, ci de la cei care pun an de an zeci de mii de MW în funcțiune pe cărbune, cum sunt țările dezvoltate, SUA, Australia, care au amprente de carbon de trei ori mai mari decât țara noastră. În ceea ce privește aspectul social al închiderii grupurilor de la Rovinari și Turceni, pensionările masive, încurajate de decizii și legi, au făcut ca numărul angajaților să scadă semnificativ. "În scurt timp, nici nu vom mai avea cu cine să lucrăm. Anul trecut au plecat 1.500 de colegi, mai sunt încă 800 pe picior de plecare, s-a dat o decizie prin care se recunosc condiții speciale din 2001 până în 2021 și mai sunt încă 2.000 care pot pleca. Și atunci nu mai rămân în termocentrale nici 40% din câți sunt acum", ne spune Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie.