Analiză Winter Oak: Cele 10 semne că Războiul din Ucraina face parte din planul Marii Resetari!

• Tweet

Winter Oak este o organizație britanică, preocupată încă de la înființarea sa, în 2013, de chestiunile globalizării. Acestia au întocmit probabil cel mai complet tablou al consecințelor dramatice pe care Războiul din Ucraina le va avea asupra lumii întregi, text pe care-l prezentam in cele ce urmează:

În timp ce pandemia a obișnuit lumea cu lockdown-urile, a transformat în normalitate acceptarea tratamentelor medicale experimentale, a provocat cel mai mare transfer de bogăție către marile corporații decimând în același timp Întreprinderile Mici și Mijlocii și a pregătit forța de muncă pentru un viitor cibernetic, mai era nevoie de încă un vector pentru a accelera colapsul economic astfel încât țările lumii să poată „construi din nou mai bine" („build back better").

Iată mai jos câteva mijloace prin care actualul conflict dintre Rusia și Ucraina devine următorul catalizator al agendei Marii Resetări, a Forumului Economic Mondial.

1. Războiul dintre Rusia și Ucraina produce deja o perturbare fără precedent a lanțurilor de aprovizionare mondiale, exacerbând penuria de carburant și aducând inflația la noi niveluri cronice.

În timp ce tensiunile geopolitice se transformă într-un conflict prelungit între NATO și axa China-Rusia, o a doua contracție economică (după cea provocată de pandemie - n.tr.) riscă să arunce economia mondială în stagflație. În anii următori, combinația dintre o creștere economică sub medie și o inflație galopantă vor obliga clasa de jos din lumea întreagă să accepte contracte de muncă pe termen foarte scurt și slujbe prost plătite într-o economie mondială tot mai împotmolită.

O nouă recesiune va agrava foamea mondială de resurse, va reduce posibilitățile de auto-consum și va spori considerabil dependența față de subvențiile guvernamentale. Pauperizarea unei părți importante din mâna de lucru mondială, care se profilează la orizont, ar putea fi preludiul adoptării unui venit universal de bază, ceea ce va duce la o ordine neo-feudală, puternic stratificată. În consecință, îngrijorătoarea predicție a Forumului Economic Mondial, conform căreia, până în 2030, „nu vom mai deține nimic și vom fi fericiți" pare să se realizeze cu o rapiditate înfricoșătoare.

2. Prăbușirea economică provocată de război va duce la o reducere dramatică a forței de muncă mondiale.

Arhitecții Marii Resetări au anticipat această tendință de mai mulți ani. Ei vor exploata turbulențele economice, impulsionând rolul tehnologiilor perturbatoare pentru a face față provocărilor mondiale și a schimba fundamental modelele comerciale tradiționale, obligându-le să țină pasul cu schimbările tehnologice rapide. La fel ca pandemia, pregătirea pentru dezastre în perioada conflictului se va baza în mod deosebit pe dorința de a adopta inovații tehnologice specifice, atât în sfera privată cât și în cea publică, astfel încât generațiile viitoare să poate satisface cerințele de muncă ale Marii Resetări.

O temă recurentă în lucrarea lui Klaus Schwab, Shaping the Future of the Fourth Industrial Revolution (Modelând viitorul celei de-a patra Revoluții Industriale) este aceea că inovațiile tehnologice și științifice nu vor mai ține doar de lumea fizică din jurul nostru, ci vor deveni extensii ale nouă înșine. Schwab subliniază importanța crucială a tehnologiilor în curs de dezvoltare pentru viitoarea generație de forță de muncă și subliniază necesitatea urgentă de a promova rapid proiecte pentru digitalizarea mai multor aspecte ale forței de muncă globală prin noi soluții tehnologice.

Promotorii Marii Resetări doresc să gestioneze riscurile geopolitice prin crearea de noi piețe în jurul inovațiilor digitale, al e-strategiilor, telemuncii, Inteligenței Artificiale (IA), roboticii, nanotehnologiilor, Internetului Lucrurilor și Internetului Trupurilor. Viteza vertiginoasă cu care sunt impuse tehnologiile IA arată că optimizarea unor astfel de tehnologii va impacta mai întâi asupra industriilor și profesiilor tradiționale, care oferă o plasă de siguranță pentru sute de milioane de brațe de muncă: agricultura, comerțul cu amănuntul, cateringul, curieratul.

Cu toate acestea, automatizarea sub formă de roboți, software inteligent și învățare automată nu se va limita la slujbele de rutină, repetitive și previzibile. Inteligența Artificială se află în pragul automatizării generalizate a diferitelor locuri de muncă cu guler alb, în special în domenii care implică procesarea și recunoașterea modelelor, cum ar fi contabilitatea, resursele umane și pozițiile medii de management. Deși anticiparea viitoarelor tendințe de ocupare a forței de muncă nu este o sarcină ușoară, putem afirma cu certitudine că, sub amenințarea combinată a pandemiilor și a războaielor, forța de muncă se află în pragul unei schimbări fără precedent.

Tehnologia care remodelează logistica amenință potențial sute de milioane de locuri de muncă cu guler albastru și alb, ceea ce va duce la cea mai mare și mai rapidă deplasare a locurilor de muncă din istorie, prefigurand o schimbare pe piața muncii de neconceput până acum. Deși s-a anticipat de mult că utilizarea sporită a tehnologiei în sectorul privat va duce la pierderi masive de locuri de muncă, lockdown-urile pandemice și perturbările viitoare cauzate de un război vor accelera acest process.

Multe companii nu vor avea altă opțiune decât să concedieze personal în mod masiv și să-l înlocuiască cu soluții tehnologice creative, doar pentru ca afacerile lor să poată supraviețui. Cu alte cuvinte, multe dintre locurile de muncă care vor fi pierdute în anii următori erau deja pe cale să devină inutile și este puțin probabil ca ele să mai fie recuperate când lucrurile se vor mai liniști.

3. Războiul a redus în mod semnificativ dependența Europei de sectorul energetic rus și a consolidat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU și obiectivul emisiilor de carbon „net-zero" aflate în centrul Marii Resetări.

Factorii politici care promovează Marea Resetare se folosesc de sancțiunile dure împotriva Rusiei pentru a accelera tranziția către energia „verde", reiterând importanța „decarbonizării" ca parte a „luptei împotriva schimbărilor climatice". Cu toate acestea, am da dovadă de miopie dacă am presupune că Marea Resetare are ca scop final distribuția echitabilă a hidrogenului și a combustibililor sintetici „verzi", neutri din punct de vedere al carbonului, care vor înlocui benzina și motorina.

Obiectivele ONU sunt importante pentru redresarea post-pandemie, dar sunt cruciale pentru transformarea capitalismului acționarilor într-un„capitalism al părților interesate", promovat de Davos. În termeni economici, „capitalismul părților interesate" este un sistem în care guvernele nu mai sunt arbitrii finali ai politicilor de stat, deoarece corporațiile private, nealese, devin mandatari de facto ai societății. Ele își asumă responsabilitatea directă de a aborda problemele sociale, economice și de mediu ale lumii, prin cooperare macroeconomică și printr-un model de guvernanță globală, cu mai multe „părți interesate".

În cadrul unei astfel de construcții economice și politice, conglomeratele care dețin active pot redirecționa fluxurile de capital prin alinierea investițiilor la ODD-urile ONU și configurându-le într-o Guvernanță de Mediu, Socială și Corporativă (ESG) compatibilă, astfel încât să poată fi create noi piețe internaționale pe baza dezastrului și sărăciei a sute de milioane de oameni puternic afectați de colapsul economic provocat de război.

Prin urmare, războiul oferă un impuls uriaș guvernelor care promovează Marea Resetare să urmărească independența energetică, să modeleze piețele pentru o „creștere economică verde și favorabilă incluziunii" și, în cele din urmă, să treacă populațiile la un așa numit sistem „cap-and-trade" de limitare a emisiilor prin norme guvernamentale, cunoscut și ca economie a creditelor de carbon. Acest lucru va duce la descentralizarea puterii, plasând-o în mâinile noilor „capitaliști ai părților interesate" pentru niște obiective chipurile mai corecte și mai verzi, folosind sloganuri înșelătoare ca Build Back Better fără a sacrifica imperativul capitalist al creșterii economice permanente.

4. Penuria de alimente creată de război va favoriza în mod decisiv industria biologiei sintetice, deoarece convergența tehnologiilor digitale cu știința materialelor și cu biologia va transforma radical sectorul agricol și va încuraja adoptarea alternativelor pe bază de plante sau produse sintetice de laborator la o scară globală.

Rusia și Ucraina sunt ambele grânare mondiale, iar penuria gravă de cereale, îngrășăminte, uleiuri vegetale și alimente esențiale va duce la creșterea explozivă a importanței biotehnologiei pentru securitatea alimentară și sustenabilitatea ei, dând naștere la mai multe start-up-uri de imitație de carne, similare cu „Impossible Foods", finanțată de Bill Gates. Astfel, ne putem aștepta la o și mai mare reglementare care să ducă la o revizuire dramatică a producției și cultivării alimentelor industriale, de care vor beneficia în final afacerile agricole și investitorii biotech. Sistemele de hrană vor fi redesenate cu ajutorul noilor tehnologii pentru a dezvolta proteine „durabile" și culturi brevetateCRISPR modificate genetic.

5. Excluderea Rusiei din SWIFT (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale) prefigurează o resetare economică de natură a genera exact tipul de recul necesar pentru a face prizoniere mari părți din populația lumii într-o rețea de control tehnocrat.

Așa cum opinează numeroși specialiști, coalizarea dintre SWIFT, CHIPS (The Clearing House Interbank Payments System) și dolarul american împotriva Rusiei nu va face decât să stimuleze rivalii geopolitici, cum este China, de a accelera procesul de dedolarizare. Principala beneficiară de pe urma sancțiunilor economice împotriva Rusiei pare să fie China, care poate remodela piața eurasiatică încurajând statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai și ale BRICS să ocolească sistemul SWIFT și să adopte plățile transfrontaliere în Yuanul Digital.

În timp ce cererea de criptomonede va înregistra o creștere masivă, acest fenomen e posibil să încurajeze multe guverne să reglementeze tot mai mult sistemul prin blockchain-uri publice și să impună o interdicție multilaterală a criptomonedelor descentralizate. Trecerea la cripto ar putea fi repetiția generală înainte de adoptarea banilor programabili, supravegheați de către organism de reglementare guvernamental.

Aceasta va duce la o și mai mare acumulare de putere în mâinile și așa foarte puternicei tehnocrații mondiale, pecetluind astfel înrobirea noastră de către instituțiile financiare. Probabil că acest război va aduce monedele la paritate, prevestind astfel un nou Bretton Woods, care promite să transforme radical operațiunile bancare internaționale și cooperarea macroeconomică prin adoptarea viitoarelor monede digitale ale băncilor centrale.

6. Acest război marchează un punct de cotitură major al visurilor globaliste pentru o nouă ordine internațională bazată pe reguli stricte, ancorată în Eurasia.

După cum arăta „părintele geopoliticii", Halford Mackinder, acum mai bine de un secol, apariția tuturor hegemonilor mondiali din ultimii 500 de ani a fost posibilă ca urmare a dominației asupra Eurasiei. Această legătură cauzală dintre geografie și putere nu a trecut neobservată de către rețeaua globală de „capitaliști ai părților interesate" reprezentată de Forumul Economic Mondial. Mulți dintre ei au anticipat tranziția la o eră multipolară și revenirea la o luptă mai acerbă între marile puteri, pe fondul scăderii influenței politice și economice a Americii și a unei nevoi presante de ceea ce tehnocrații numesc „globalizare inteligentă".

În timp ce America încearcă cu disperare să se agațe de statutul ei de superputere, ascensiunea economică a Chinei și ambițiile regionale ale Rusiei amenință să răstoarne punctele strategice axiale ale Eurasiei (Europa Occidentală și Asia Pacific). Regiunea în care până de curând America s-a bucurat de o incontestabilă poziție hegemonică nu mai este ferită azi de fisuri și este posibil să asistăm la o schimbare de gardă capabilă să modifice dramatic raporturile de putere globale. Ambițioasa Inițiativă Belt and Road (BRI) a Chinei avea deja potențialul de a unifica Asia, Africa și Europa, zgâlțâind echilibrul de putere al lumii.

Recenta invadare a Ucrainei va avea acum consecințe uriașe asupra transportului feroviar dintre China și Europa. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina ar putea deveni o poartă a BRI spre Europa. Nu putem deci ignora miza uriașă pentru China a conflictului din Ucraina, după cum nu putem ignora ambițiile NATO de a îngrădi ascensiunea Chinei în regiune prin limitarea vânzărilor activelor ucrainene către Beijing și făcând tot ce îi stă în putință pentru a zădărnici noul Drum al Mătăsii. Pe măsură ce sancțiunile împing Rusia spre consolidarea legăturilor bilaterale cu China și integrarea totală cu BRI, un bloc comercial pan-eurasiatic ar putea fi realinierea care ar obliga la o guvernare comună a comunității mondiale și la o resetare a epocii excepționalismului american.

7. Odată cu înmulțirea speculațiilor despre impactul pe termen lung al războiului asupra fluxurilor comerciale bilaterale dintre China și Europa, conflictul dintre Rusia și Ucraina va aduce Israelului o importanță internațională încă și mai mare.

Israelul este o piață BRI foarte atractivăpentru China, iar regimul comunist este conștient de importanța Israelului ca avanpost strategic care leagă Oceanul Indian și Marea Mediterană prin Golful Suez. În plus, guvernul chinez a recunoscut de mulți ani importanța Israelului ca centru tehnologic mondial și a folosit capacitățile de inovare ale Israelului pentru a-și îndeplini propriile obiective strategice. Prin urmare, medierea premierului israelian Neftali Bennett între Moscova și Kiev este probabil să țină cont de rolul BRI în extinderea influenței strategice regionale și globale a Chinei și Israelului.

Poziția Israelului printre principalele centre tehnologice ale viitorului și de poartă de acces între Europa și Orientul Mijlociu este indisolubil legată de rețeaua de infrastructură fizică (drumuri, căi ferate, porturi și conducte energetice) construită de China în ultimul deceniu. Deja o mare putere în domeniul tehnologiilor auto, în robotică și în securitate cibernetică, Israelul aspiră la rolul central în Regatul Milenar, iar companiile tehnologice start-up israeliene au menirea de a juca un rol cheie în A Patra Revoluție Industrială.

Consolidarea accentuată a relației sale cu China, pe fondul crizei Rusia-Ucraina, ar putea contribui la propulsarea Israelului ca lider regional prin excelență, cu Ierusalimul devenit centru al unei mari părți din puterea economică și tehnologică a lumii. Eforturile intense ale Israelului a-și diversifica exporturile și investițiile, emancipându-se de Statele Unite, ridică o întrebare fundamentală. Se pregătește Israelul să-și desprindă interesele de securitate de Statele Unite și să parieze pe Axa China-Rusia?

8. Este deja un lucru binecunoscut că Identitatea Digitală reprezintă un element central al agendei Marii Resetări a Forumului Economic Mondial și că ea urmează să fie implementată în industrii, în lanțurile de aprovizionare și pe piețe, ca o modalitate de a promova ODD-urile ONU pentru anul 2030 și de a furniza servicii individualizate și integrate în orașele inteligente ale viitorului.

Mulți au explicat modul în care o astfel de platformă poate fi utilizată pentru a realiza un sistem global de control și supunere a populației, prin încorporarea omenirii într-un lanț valoric corporativ, în care cetățenii sunt etichetați ca niște mărfuri pentru investitorii din ESG și al acțiunilor de Capital Uman, și li se acordă un scor social și climatic în funcție de modul în care aceștia se conformează ODD-urilor ONU.

Această verificare permanentă a oamenilor și a dispozitivelor conectate, în medii inteligente, poate avea loc numai în condițiile în care datele noastre biometrice, dosarele de sănătate, finanțele, studiile, obiceiurile de consum, amprenta de carbon și întreaga sumă a experiențelor umane este depozitată într-o bază de date interoperabilă, pentru a se determina conformarea noastră la Obiectivele ONU, provocând astfel în mod forțat o schimbare colosală în contractul nostru social. Pașapoartele de vaccinare au fost adoptate prin parteneriate public-private ca un punct de acces către Identitatea Digitală.

Acum, că o astfel de logică și-a început cursul, cum pot contribui tensiunile geopolitice actuale la accelerarea aplicării acestui element fundamental în viitorul sistem digital? Ucraina a fost numită în mod tradițional grânarul Europei și, împreună cu Rusia, este un furnizor major de cereale. De aceea, războiul are toate elementele unei lebede negre pentru mărfuri și pentru inflație. Cu o economie mondială aflată în pragul colapsului din cauza crizei globale a aprovizionării, seismele economice rezultate în urma războiului vor declanșa situații de urgență în întreaga lume și oamenilor li se va spune să se pregătească de raționalizare.

Odată ce acest lucru se va petrece, adoptarea multilaterală a Identității Digitale, ca interfață cu monedele digitale ale Băncii Centrale, poate fi prezentată ca o soluție pentru gestionarea și distribuirea eficientă a rațiilor în starea de urgență. Banca Angliei a anunțat deja perspectivabanilor gheață programabili, care nu pot fi cheltuiți decât pentru produse considerate esențiale sau produse pe care un producător sau guvernul le consideră rezonabile, demne de cumpărat.

Odată ce emitentului banilor i se acordă controlul asupra modului în care aceștia sunt cheltuiți de destinatar, acest sistem va deveni aproape imposibil să funcționeze fără o Identitate Digitală, care va deveni obligatorie pentru a primi rațiile de alimente și a obține mijloacele de bază ale subzistenței. Dacă inflația la alimente va continua să crească, guvernele vor putea institui controale ale prețurilor sub formă de raționalizare, iar rațiile vor putea fi trecute în registrele blockchain pe ID-ul digital, pentru a ni se verifica amprenta de carbon și obiceiurile de consum sub pretextul stării de urgență.

9. Europa se va afla în bătaia puștii pe fondul războiului hibrid dintre NATO și axa China-Rusia.

Nu poate fi ignorat pericolul unui atac ciberneticasupra băncilor și a infrastructurii critice, sau chiar al unui schimb tactic limitat de tiruri nucleare cu rachete balistice intercontinentale. Este însă greu de crezut că vreuna din părți va ignora riscul distrugerii reciproce, astfel că o apocalipsă termonucleară pare improbabilă. Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor de acces la distanță pentru a șterge memoria SWIFT poate face ca o mare parte din economia mondială să devină neoperațională, ducând la prăbușirea dolarului.

Dacă s-ar produce un eveniment cu o astfel de amploare catastrofală, el va duce automat la necesitatea revizuirii întregului sistem de securitate cibernetică. S-ar adopta astfel un nou protocol global de securitate, conform căruia toți cetățenii trebuie să dețină o Identitate Digitală ca măsură de securitate națională. Este lesne de imaginat cum accesul la Internet sau la serviciile publice, după un atac cibernetic la scară națională, îi va obliga pe cetățeni să accepte masiv o identitate digitală, pentru a autentifica faptul că activitățile și tranzacțiile lor online sunt efectuate de o sursă legitimă, și nu de inamic.

10. Efectele economice ale acestui război vor fi atât de catastrofale încât guvernele și sectorul public vor avea nevoie de o importantă injecție de capitaluri private pentru a acoperi deficitul de finanțare.

Acest lucru va face ca tradiționala separare a puterilor dintre instituțiile bancare centrale și guverne să devină caducă, dat fiind că primele vor deține o poziție de influență covârșitoare în stabilirea direcțiilor bugetare ale statelor naționale. Suveranitatea acestora din urmă va fi compromisă definitiv prin controlul guvernelor de către băncile centrale și fondurile speculative.

În consecință, modelul statelor naționale suverane este bulversat și mai mult de către o tehnocrație globală, constituită dintr-un consorțiu neales de lideri ai acestei industrii, de oligarhi ai băncii centrale și de instituții financiare private, dintre care majoritatea sunt actori privați non-statali care încearcă să restructurezeguvernanța mondială și să participe la procesul decizional.

Prin urmare, viitorul relațiilor internaționale și transformarea socială, economică și politică pe care o suferă lumea în prezent, ca urmare a pandemiei și a războiului ruso-ucrainean nu vor fi decise prin intermediul multilateralismului și al reprezentanților statelor suverane. Dimpotrivă, vor fi decise prin intermediul unei rețele de parteneriate multiple, motivate de oportunism, și care nu au de dat socoteală în fața nici unui electorat, nici nu au vreo responsabilitate față de vreun stat, și pentru care noțiuni precum suveranitate sau drept internaționale sunt vorbe goale.