"Afacerea cu ucraineni", o schemă cu profit sigur: Câți bani ies din găzduirea refugiaților și ce efect are programul Guvernului pe piața chiriilor

• Tweet

Cei care încasează bani de la stat pentru găzduirea ucrainenilor nu trebuie să-i declare la ANAF și n-au alte obligații fiscale, astfel că această activitate e o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași. Banii de la Guvern alimentează și piața imobiliară din zonele căutate de ucraineni.

Aproape 108 milioane de lei a decontat statul, în perioada aprilie-iunie, pentru cazarea și masa refugiaților veniți din Ucraina. 87,3 milioane au fost încasaţi de persoane fizice care au cazat ucraineni, iar restul sumei a revenit persoanelor juridice (firme sau instituţii), potrivit Profit.ro.

Sistemul este avantajos pentru proprietarii de locuințe. Banii oferiți de stat pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi ţin în gazdă.

Cei care au ucraineni în găzduire depun cererile pentru fonduri la primării. Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate.

Cât plătește Guvernul pentru refugiații ucraineni:

• Pentru cazare: 50 de lei/zi de persoană, conform OUG 28/2022
• Pentru masă: 20 de lei/zi de persoană, conform HG 336/2022
• Suma plătită pentru cazarea unui refugiat ajunge la 2.100 de lei pe lună, astfel că găzduirea, de exemplu, a cinci persoane din Ucraina poate aduce un venit de 10.500 de lei pe lună, bani neimpozabili.

În schimb, din închirierea unui apartament de trei camere cu 400 de euro (aproape 2.000 de lei) pe lună, proprietarul nu rămâne cu toți banii - el trebuie să-i declare la ANAF și să plătească impozit și CASS dacă venitul depășește plafonul anual. Chiar dacă nu înregistrează contractul la Fisc, câștigul e mai mic decât venitul potențial pe care l-ar obține prin programul 50/20.

La începutul războiului din Ucraina, românii s-au oferit voluntar pentru a-i primi în casele lor pe refugiați fără să aibă pretenții materiale, însă după ce Guvernul a început să deconteze cheltuielile de cazare, tot mai multe persoane au devenit interesate de programul 50/20.

Zonele cu cele mai mari sume decontate:

• București-Ilfov: 18,4 milioane lei
• Constanța: 10,6 milioane lei
• Suceava: 6,85 milioane lei
• Cluj: 5,61 milioane lei
• Sibiu: 4,9 milioane lei

Banii de la stat au atras repede nu doar interesul gazdelor, ci și pe cel al oaspeților, iar faptul că sunt încasați în totalitate de către cetățenii români a provocat și multe neînțelegeri. La început, unii refugiați au presupus greșit că trebuie să primească și banii pentru cazare, nu doar pe cei pentru hrană.