Adevărul despre cea mai cunoscută bătălie a lui Vlad Ţepeş. De ce a eşuat celebrul „Atac de noapte"
Postat la: 19.09.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Atacul de noapte din 1462, condus de Vlad Ţepeş contra armatelor otomane, este considerat o importantă victorie valahă împotriva sultanului. În realitate, atacul nu şi-a atins obiectivul principal, iar războiul a fost pierdut în cele din urmă de domnul muntean.
Vlad al III-lea Drăculea sau "Ţepeş" aşa cum este mai bine cunoscut, este unul dintre cele mai faimoase personaje din istoria românilor. A domnit în trei rânduri pe tronul Ţării Româneşti şi este un soi de erou popular, promovat atât în legende cât şi în literatura română. Printre cele mai faimoase fapte de arme ale voievodului muntean este celebrul "atac de noapte" cunoscut în istoriografie drept "Bătălia de la Târgovişte". Atacul de noapte a devenit legendar prin îndrăzneala, dar şi ingeniozitatea de care a dat dovadă voievodul muntean. În general a fost prezentat publicului larg drept o mare victorie valahă asupra unei armate otomane uriaşe. În realitate, „atacul de noapte" nu şi-a atins obiectivul şi s-a terminat, de fapt, cu pierderea tronului de către Vlad Ţepeş.
Vlad al III-lea Basarab a fost fiul lui Vlad zis "Drăculea" şi nepotul lui Mircea cel Bătrân. Mama sa era o nobilă transilvană. Vlad a fost supranumit "Ţepeş" în anii domniei, ca urmare a apelării dese la o metodă de execuţie foarte violentă: tragerea în ţeapă. S-a născut în 1431 la Sighişoara, în anii de pribegie ai tatălui său. A fost educat în spiritul apusean, mai ales în anii copilăriei, iar mai apoi în Imperiul Otoman, acolo unde a stat drept zălog în timpul domniei tatălui său. A ajuns pentru prima dată domn al Ţării Româneşti, în anul 1448, la vârsta de 17 ani, atunci când ajutat de un contigent de cavalerie otomană l-a detronat pe Vladislav al II-lea. Nu a rezistat pe tron decât câteva luni. Vladislav al II-lea reuşind să-şi recâştige tronul cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara.
Vlad a pribegit prin Moldova şi prin Transilvania aşteptând un moment prielnic pentru a lua din nou tronul. Oportunitatea s-a ivit în momentul în care Vladislav al II-lea a început să devină supus turcilor. În acest context, Iancu de Hunedoara îşi schimbă atitudinea faţă de Vlad Ţepeş şi îl ajută să obţină tronul Ţării Româneşti în 1456. De altfel, Iancu de Hunedoara dorea să-şi asigure şi susţinerea Ţării Româneşti pentru campania contra Belgradului. În anul 1459, Vlad Ţepeş refuză să mai plătească tribut turcilor şi mai mult decât atât îşi orientează politica către Ungaria lui Matei Corvin şi către planurile acestuia de cruciadă anti-otomană.
La începutul anului 1460, Vlad încheie o alianţă cu Matei Corvin iar în perioada 1461-1462 a organizat o campanie de pustiire la sud de Dunăre în teritoriile otomane. Pe o regiune întinsă armata valahă atacă şi devastează aşezările otomane. Cetatea Nicopole a fost ocupată de trupele munteneşti. Vlad Ţepeş îi scrie lui Matei Corvin şi îi spune că în campania sa sud-dunăreană a ucis aproximativ 30.000 de turci. Nu au lipsit, evident, pădurile de ţepe. Cu ocazia acestei scrisori, Vlad Ţepeş îi cerea ajutor regelui Ungariei, ştiind de altfel că va trebuie să îndure represaliile otomane. Acel ajutor nu a ajuns la timp, în ciuda promisiunilor regale.
Cum era de aşteptat sultanul Mahomed al II-lea a reacţionat la atacurile valahilor. A lansat o puternică campanie la nordul Dunării, condusă chiar de sultan. Campania a început pe 26 aprilie, dar abia în mai trupele otomane au ajuns la Dunăre. Numărul soldaţilor mobilizaţi pentru campanie diferă de la o sursă la alta. Unii spun că otomanii au venit cu 60.000 de soldaţi, alţii duc numărul acestora la aproximativ 300.000. Evident ultima cifră este complet exagerată. Cel mai probabil au fost între 60.000 şi 80.000 de oşteni otomani. De cealaltă parte, Vlad Ţepeş avea la dispoziţie cel mult 25.000 de oameni. Printre care şi trupele de elită ale voievodului echipate după model vest-european.
Fără ajutorul armatelor promise de regele Ungariei, Vlad Ţepeş, în faţa unei armate mult superioare numeric a aplicat tactici de guerrilă. A trimis oamenii în munţi şi a pustiit totul în calea turcilor. În plus i-a aşteptat pe otomani la Dunăre, cu câteva contingente. În luna iunie aceştia au trecut fluviul. Au fost însă hărţuiţi de oştile lui Vlad Ţepeş încă din acele momente. În plus, timp de o săptămână armata otomană a mărşăluit printr-un teritoriu pustiu, fără mâncare şi apă. Moralul soldaţilor otomani era la pământ, hărţuiţi în permanenţă, fără apă şi mâncare, fără adăposturi sigure, dar şi pe o arşiţă teribilă. Cu toate acestea sultanul şi trupele sale şi-au continuat drumul către Târgovişte, decişi să ocupe capitala.
Cu ei, venea şi Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş, devenit credincios al sultanului şi pretendent la tronul Ţării Româneşti. În acele momente, Vlad Ţepeş a înţeles că trebuie să acţioneze. Nu se putea lupta cu turcii în câmp deschis aşa că s-a gândit la un şiretlic. Şi-a îmbrăcat cavaleria în haine otomane şi a aşteptat căderea nopţii. Vlad Ţepeş, personal, avea să conducă atacul surpriză, îmbrăcat în spahiu. Propriu-zis, voievodul muntean a folosit echipamentele capturate de la otomani în campania de la sud de Dunăre, din anul precedent. Ideea atacului era să semene dezordine în tabăra otomană, să ucidă cât mai mulţi turci şi cel mai important, să-l ucidă pe sultan.
Planul a fost pus la punct în cele mai mici detalii. Atacul s-a dat în noaptea de 16 spre 17 iunie 1462. Laonic Chalcocondil, un cronicar bizantin scria că voievodul muntean a atacat în fruntea unui grup de 10.000 de luptători călare, toţi îmbrăcaţi în haine otomane şi cu torţe aprinse, la trei ore după apusul soarelui, adică în jur de ora 12.00 noaptea, când majoritatea trupelor otomane dormeau. Impactul atacului a fost devastator. Valahii au început să taie în stânga şi în dreapta, au dat foc la corturi şi la echipamente militare, sunând din cornuri şi semânând teroare. Chalcocondil mărturiseşte că otomanii "se socoteau cu totul pierduţi". Vlad Ţepeş cu luptătorii săi au făcut ravagii în tabăra otomană reuşind să ucidă aproximativ 15.000 de turci. În plus otomanii au început să se omoare şi între ei, păcăliţi de deghizarea trupelor valahe.
Deşi a produs efectele scontate în materie de sabotare a armatei otomane şi de împuţinare a numărului adversarilor, „atacul de noapte" nu şi-a atins obiectivul final, acela de ucidere a sultanului şi implicit înlăturarea ameninţării otomane pentru o perioadă îndelungată. Deşi Vlad Ţepeş a stabilit clar tactica şi ceea ce era de făcut, se pare că o parte a boierimii şi comandanţilor nu au respectat întocmai ordinele. Unele cronici amintesc de un boier Galeş care trebuia să atace din altă parte a taberei pentru a provoca dezordine şi mai mare. Respectivul boier nu a atacat însă când trebuia şi cu forţa cerută. În plus, alţi comandaţi nu ar fi respectat ordinele, rămânând blocaţi după un şir de cămile otomane, folosite la transport, riscând să fie măcelăriţi.
În cele din urmă, oştile valahe au confundat cortul sultanului. În loc, aceştia au atacat corturile marilor viziri Ishak şi Mahmud. În plus, ienicerii au reuşit să-l apere pe sultan, atunci când muntenii sesizând greşeală s-au îndreptat către cortul potrivit. Unele cronici spun că sultanul a fugit pe de ascuns din tabără, cu armata în dezordine după el. În realitate, din cauza confuziei corturilor şi a ordinelor nerespectate, valahii au pierdut timp preţios, iar otomanii au reuşit să se organizeze. Ienicerii au reuşit chiar să omoare aproximativ 1.500 de soldaţi munteni şi să respingă atacul. Este adevărat că armata otomană s-a retras, din cauza pierderilor suferite dar şi a lipsei resurselor. Probabil asupra soldaţilor otomani a avut un efect negativ şi pădurea de ţepe, cu turci mutilaţi, din apropierea Târgoviştei.
Valahii au mai atacat trupele otomane aflate în retragere, dar au fost respinse de fiecare dată. Deşi „atacul de noapte" a intrat în legendă, practic, din punct de vedere militar nu l-a ajutat prea mult pe Vlad Ţepeş. Armata otomană, cu tot cu pierderile suferite era încă puternică. În plus, sultanul l-a lăsat în ţară pe Radu cel Frumos, cu contingente importante de armată pentru a-i lua tronul lui Vlad. Ţara era pustiită şi armata vlăguită. În timp ce Vlad era ocupat cu turcii, la graniţa de nord pândea un nou pericol. Era vorba de armatele moldoveneşti care râvneau la cetatea Chilia. În lunile de toamnă mai mulţi boieri au trecut de partea lui Radu cel Frumos, iar Vlad Ţepeş rămas doar cu o mână de oameni s-a refugiat în cetatea de la Poenari, iar mai apoi a fugit în Transilvania, pierzând tronul.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
NASA: China folosește programe civile pentru a ascunde obiective militare în spațiu
Şeful agenţiei spaţiale americane NASA, Bill Nelson, a declarat miercuri în Congres că China foloseşte programe civile pentru a ascunde obiective militare în spaţiu, relatează DPA.
-
Documente secrete ale Rusiei dezvăluite de Washington Post: Strategia lui Putin asupra Statelor Unite pentru O Nouă Ordine Mondială
Concomitent cu războiul din Ucraina, Vladimir Putin a realizat un concept de politică externă al Rusiei, special țintit împotriva Statelor Unite și a aliaților săi occidentali. Presa americană dezvăluie documente secrete de la Moscova, care prezintă un plan prin care Rusia vrea să scoată din joc SUA și să distrugă NATO.
-
Vice-guvernatorul băncii centrale din Israel spune că rolul numerarului s-a „erodat" și e depășit tehnologic. El a anunțat testarea șekelului digital
Andrew Abir, guvernatorul adjunct al Băncii Israelului, a spus recent că numerarul tradițional a fost cândva competitiv cu alte metode de plată, dar rolul său s-a „erodat" din cauza limitărilor tehnologice, pe măsură ce finanțele devin din ce în ce mai digitale, potrivit Cryptoslate.
-
Baba Vanga și Nostradamus profețesc Al Treilea Război Mondial: ce oras va arde din temelii la inceputul conflagratiei
Baba Vanga este renumită pentru serie sa de previziuni, unele dintre ele extrem de tulburătoare. Multe dintre acestea au fost consemnate de presă încă din timpul vieții ei. Chiar și după moartea sa în 1996, numele și influența sa persistă, fiind adesea invocat când vine vorba de capacitatea de a vedea în viitor.
-
Israelul pregătește o mare operațiune terestra: armata a fost pregătită și a primit arme cu mare putere de foc
Israelul ar fi desfăşurat artilerie suplimentară şi transportoare blindate de trupe la periferia Fâşiei Gaza, ceea ce sugerează că armata se pregăteşte pentru ofensiva terestră, ameninţată de mult timp, asupra Rafah, singurul loc relativ sigur pentru cel puţin 1,4 milioane de civili palestinieni strămutaţi.
-
Angajații Google cer anularea unui contract uriaș al companiei cu guvernul israelian. Protestatarii, scoși cu forța din birouri de polițiști
Zeci de angajați Google au participat la proteste în birourile companiei din New York și California. Gigantul IT are un contract de peste un miliard de dolari cu guvernul israelian, însă tot mai mulți angajați condamnă situația din Fâșia Gaza. A fost chemată și poliția pentru a-i scoate pe protestatari din birourile companiei marți, 16 aprilie.
-
Carnea artificială din plante este mai rea pentru sănătate decât consumul de carne adevărată STUDIU
Participanții la studiu care au consumat diete pe bază de plante nu au văzut beneficii pentru sănătate, scrie Daily Mail.
-
Fără să definească termenul "pandemie", OMS vrea să dețină o putere globală uriașă asupra tuturor statelor lumii
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se așteaptă ca țările să semneze noi acorduri care le-ar conferi o autoritate totală în stabilirea politicii globale privind pandemiile. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se așteaptă ca țările să semneze noi acorduri care le-ar conferi o autoritate totală în stabilirea politicii globale privind pandemiile. Dar nu au ajuns la un consens clar cu privire la ceea ce distinge pandemiile de epidemii sau de boli endemice.
-
Eurobarometru: Aproape jumătate dintre români au o încredere oarbă-n UE. Trei sferturi din ei se vor duce la vot!
Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot. Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Un psiholog a lucrat 20 de ani într-un mare spital din România cu o diplomă cumpărată dintr-un bar
- 2.Eclipsa de soare din 8 aprilie 2024 este văzută ca un avertisment al lui Dumnezeu. Va arunca întunericul peste 7 orașe americane numite "Ninive" in Biblie
- 3.Descendentul primului presedinte al Rusiei Comuniste explica planurile secrete ale celor 13 mari familii care conduc lumea spre Apocalipsă
- 4.BlackRock: "Noi conducem America, nu Biden. Ne dorim ca războiul din Ucraina să nu se termine niciodată"
- 5.O misterioasă boală legată de Covid face ravagii în întreaga lume. Medicii nu știu cum să oprească acest val uriaș de infectări care baga oamenii la terapie intensivă
- 6.Ni se pregătește ceva crunt: Seful JP Morgan prezice o criză financiară majoră - miliardarii planetei scapa de actiuni. Lumea dominată de dolarul american se va sfârși în curând
- 7.Tot mai multe inadvertențe în atacul de la mall-ul moscovit Crocus
- 8.Misterul "Oamenilor în albastru" din atacurile de la mall-ul din Moscova. Noi date explozive despre posibila implicare a FSB în atacurile teroriste
- 9.Ești sclavul Sistemului - toate drepturile tale fiind cedate, fără ca tu să știi, către Sistem!
- 10.Depopularea ca plan: Un studiu al lui Bill Gates "prezice" o prăbușire bruscă și ireversibilă a populației globale DOCUMENTE
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu