ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Legendarul muzician „Phoenix" Josef Kappl, despre relaţia cu Nicu Covaci: „Prietenie, rivalitate şi indiferenţă"

Postat la: 22.08.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Muzician de primă mărime, fost membru al trupei Phoenix timp de peste două decenii şi component al trupei Pasărea Rock, povesteşte că lucrurile nu au fost chiar lapte şi miere între el şi liderul grupului rock, Nicu Covaci, motiv pentru care a părăsit formaţia de mai multe ori.

Rocker cu greutate şi membru timp de 20 de ani al legendarei trupe Phoenix, Josef Kappl povesteşte, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul", cum moştenirea muzicală de la tatăl său l-a ajutat în carieră, însă subliniază că oricine îşi doreşte să reuşească în viaţă nu trebuie să se bazeze pe noroc. Muzicianul a povestit şi despre relaţia sa cu Nicu Covaci, dar şi despre ce a însemnat perioada comunistă pentru el şi pentru colegi. Kappl spune că a lăsat trecutul în urmă şi că sunt multe motive care îl fac să nu se uite înapoi cu dorinţa reîntoarcerii. Mai mult, el şi-a făcut o nouă formaţie, Pasărea Rock, şi va scoate un nou album în viitorul apropiat.

Josef Kappl: "Prin tatăl meu, membru al unei orchestre simfonice, am avut ocazia să-mi aplec urechile şi asupra muzicii, să-mi însuşesc notaţia muzicală de la o vârstă precoce, ceea ce m-a ajutat mai târziu să înţeleg mai bine ceea ce cânt şi ce cântă alţii, să pot privi o compoziţie muzicală atât în ansamblu, cât şi în detaliu. Ceea ce m-a ajutat foarte mult in cariera mea ulterioara si la Phoenix si la alte proiecte." Cunoscutul basist povesteste si despre raltia cu Nicu Covaci: "La început, după ce ne-am cunoscut, pot să spun că am ajuns destul de repede la o relaţie de prietenie. Ne înţelegeam foarte bine din punct de vedere muzical, lucru care se vedea şi în relaţia interumană. După ce a venit succesul, am început să-mi dau încetul cu încetul seama că prietenia devenea pentru Covaci tot mai neimportantă, proces care a culminat în prima perioadă din Germania, relaţia ajungând la cea dintre stăpân şi sclav. Această situaţie a determinat şi prima despărţire a mea de trupă. De fapt, începutul a fost odată cu albumul 'Cantafabule' - deveneam tot mai mult un rival pentru Covaci, pentru că aveam idei, compuneam, la rândul meu, melodii şi făceam o parte dintre aranjamentele vocale, corale şi instrumentale ale pieselor. Lui Covaci nu-i plac rivalii şi se debarasează de ei mai devreme sau mai târziu. Se pare că de mine a avut nevoie un timp mai îndelungat. Deci relaţia mea cu Covaci a cunoscut trei faze: prietenie, rivalitate şi actual indiferenţă."

"Sunt mai multe motive pentru are nu mai doresc sa revin la Phoenix, orice ar fi: aroganţă - 'cine-i cu mine pe scenă e Phoenix, cine nu, nu e Phoenix' -, lipsă de respect - 'la Phoenix s-au perindat de-a lungul anilor peste 50 de muzicieni' -, lipsa decenţei şi a modestiei - 'vreau să ajut românii să-şi descopere şira spinării' -, megalomanie - 'am compus peste 500 de piese'. Aş putea continua, dar mă opresc aici. Totuşi, mai am una, dar o spun în jargon: mi-a tras nenumărate ţepe! Cu toate astea, Phoenix a avut si parti bune: unul pe făgaşul descoperirii şi valorificării folclorului româno-balcanic pentru a crea o muzică nouă, unde am păşit împreună cu Nicolae Covaci, la iniţiativa lui, şi al doilea a fost expediţia mea în lumea 'Meşterului Manole'. La început a fost destul de greu până am găsit sistemul de lucru, până am structurat, selectat şi, pe alocuri, modificat textul - bineînţeles, împreună cu autorul Victor Cârcu, asigurând baza şi temelia lucrării. Astfel, folosindu-mă de mai multe stiluri muzicale, de la 'baroc la rock', am început cu liniile melodice ale personajelor. O parte a libretului e scrisă în formă de versuri simetrice, pe care se poate compune mai uşor muzica, în formă de cântec. Însă cea mai mare parte a lui e în stil prozaic, care atrage de la sine stilul muzical narativ. După ce am compus melodiile personajelor, am început cu orchestraţia, care e mult mai grea decât compunerea melodiilor, pentru că presupune cunoştinţe temeinice precum cele de armonie, ritmică, instrumentaţie. Şi toate astea pe o durată de 96 de minute neto - astfel, opera are 18 părţi în 3 tablouri.", mai spune Kappl.

Declaratiile lui Kappl intr-un interviu AICI.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE