Joana Benedek, mesaj dur, după moartea Regelui Mihai: „Câtă impotență o fi simțit săracul..."

• Tweet

Joana Benedek, actrița româncă stabilită în Mexic, nu a trecut cu vederea moartea Regelui Mihai, care s-a stins din viață pe 5 decembrie. Vestea decesului său s-a răspândit în întreaga Europă, întrucât el era cunoscut și înrudit cu marile familii regale europene.

„Regele Mihai I al României!?? A decedat al nostru Rege! Îmi pare sincer rău! Condoleanțe familiei Majestății Sale, iar nouă, românilor, ne rămîne doar reflecția profundă... N-am fost niciodată monarhistă, pentru simplul fapt că nu știam mai nimic despre Monarhie; eu fiind născută, instruită si educată în sistemul obscurantismului comunist! Toți știm istoria nefastă a comunismului, pe care toți - de-o formă sau alta - am suferit-o! Chiar însuși cuvântul «nesuferit» închide-n sine explicația si simțirea profundă a acestuia! Nu mă voi pierde in aceste comentarii, care acum sunt lipsite de importanță... Acum este vorba despre Regele nostru care hulit, huiduit si hărțuit de comuniștii răi, ignoranți și negri la suflet, a fost pus toată viața sa într-un șah mat, până la moartea terenală! Din nefericire pentru el, dar și pentru noi toți... Pentru România fină, cultă, educată, simțită, luminoasă și de «bon ton»!"

"Care eu știu că este alcătuită din mulți, foarte mulți români de pretutindeni!România noastră «profundă», pe care toți o simțim și știm că ea există în noi... Pe care o dorim din suflet și avem, in același timp, o aprigă nevoie sa-și revină la rangul natural, pe care-l are în esența și felul nostru de-a fi români! Prin însăși decența noastră interioară de a simți românește... Cuvintele de laudă, pentru al nostru Rege, sunt poate de prisos acum, căci atitudinea-i fină, elegantă și măreață a vorbit prin sine, în timpul celor 96 de ani, pe care Majestatea Sa i-a parcurs pe acest Pământ... Spre exemplu, iubirea lui pentru a sa regină, Regina Ana - iar mie, de când am știut mai multe despre ea, mi-a fost atât de dragă... Poate pentru intimul fapt că și eu, la rându-mi, aștept cu toată certitudinea inimii mele, întâlnirea cu al meu menit..."

"Astfel m-am îndrăgostit de ei și așa am început sa aflu despre el!Despre bunătatea lui, despre înalta sa ținută morală, spirituală si sentimentală, față de România lui, pe care o lăsase în ghearele demente si demoniace ale comuniștilor! Ce suferință pentru el! Câtă impotență o fi simțit săracul în fața dragostei de neam... 70 amari de ani... De altfel aceiași ca și pentru România lui... L-am îndrăgit de departe, și-n surdină, prin povestirile altora despre viața si felul său de-a fi... Nu ca rege! Ca om!"

"Îmi pare rău că n-am avut mai mult contact cu Monarhia românească... Rezonez adânc, într-un anumit nivel, cu monarhia... Cine-l cunoaște pe tatăl meu, știe că aveau ceva în comun. Un aer fizic. Energetic. Un fel de-a fi... Un «nu știu ce»... Poate făcusem, într-un fel, un transfer de afecțiune și de simpatie... Nu știu... Dar mă doare mult că a murit al nostru rege... Sincer. Din inimă o spun! Îl rog pe Bunul Domn-Dumnezeu Să-l aibă în LUMINA CRISTICĂ și-n Iubirea Sa eternă! Amin! Iar nouă românilor, după cum spuneam, ne rămâne doar o invitație urgentă la analiza reflecția noastră interioară... La revoluția interioară, dragilor! Nu putem schimba nimic în exterior, dacă înainte nu-l schimbăm în interiorul ființei noastre... Să-i fie țărîna ușoară dragului, frumosului și deja regretatului nostru Rege, Majestatea sa MIHAI I al ROMÂNIEI!"