Drama vieţii marelui actor Dorel Vişan: "Mali e moartă de 30 de ani"

• Tweet

Marele actor Dorin Vişan a povestit despre iubirea vieţii sale, Mali, care a murit în urmă cu trei decenii şi pe care nu a uitat-o nici acum.

Dorel Vişan, de 84 de ani, a dezvăluit că deşi a pierdut-o pe Mali, soţia lui, în urmă cu aproape 30 de ani, nu a uitat-o nici acum. Ba chiar, uneori îi mai vorbeşte. Să se recăsătorească, nici nu i-a trecut prin gând, a povestit marele actor la „Legendele cu Dan Negru": „Eu am avut cu nevasta-mea o relaţie specială. E moartă de 30 de ani şi nu mi-am putut imagina că eu aş putea să mă recăsătoresc, deşi am stat cu cineva mulţi ani. N-am mai simţit pentru că tot copilăria şi satul m-a format aşa. Acolo daca te căsătoreai, aia nu se mai desfăcea".

El a recunoscut că, fără soţia sal, el nu ar fi devenit faimos: „Ea mă împingea. Mergeam seara, după spectacol, la gară. Ceilalţi colegi treceau drumul la restaurantul Opera. Şi eu mergeam la gară şi îi spuneam: «Mă, fată, m-am săturat». Iar ea îmi spunea: «Auzi, du-te după glorie!» Aşa îmi spunea". Dorel Vişan s-a născut pe 25 iunie 1937, Tăuşeni, Cluj. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 70 de roluri în producţii româneşti şi internaţionale.

A absolvit în anul 1965 cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti. După absolvirea facultăţii a fost angajat ca actor la Teatrul Naţional din Cluj. Este unul din cei mai importanţi actori de film din România şi unul din puţinii, care au ajuns la o solidă reputaţie europeană. În anul 1974, a jucat în comedia "Păcală", iar patru ani mai târziu este magistral în "Între oglinzi paralele", în regia lui Mircea Veroiu. După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul "Moromeţii", în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul "Senatorul melcilor". Pentru prestaţia din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franţa. În anii următori a jucat în filmele "Magnatul" (2004) şi "Sistem nervos" (2005). În paralel cu activitatea sa artistică a fost şi director al Teatrului „Lucian Blaga" din Cluj, precum şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai".

"Când s-a făcut «Moromeţii», s-au distribuit actorii cei mai potriviţi. Rolul lui Tudor Bălosu nu mi s-a potrivit, dar l-am făcut să se potrivească. Aşa face un actor. Unui actor nu trebuie să i se potrivească rolul, trebuie să-l potrivească el. Filmul acela a fost făcut de profesionişti. Începând de la regizor şi până la ultimul actor distribuit în film. A fost făcut cu mijloacele filmului, ceea ce nu se mai face astăzi. Vorbim de mijloacele clasice: prim-planuri, detalii, conflict, stare. Textul a fost foarte bine scris, nu-ţi mai trebuia altceva, numai puterea de a descifra ce a scris autorul şi de a reprezenta, de a da înapoi, de a reîntrupa artistic viaţa. După ce am văzut varianta finală, am avut o oarecare mulţumire, nu poţi niciodată să fii pe deplin mulţumit, întotdeauna mai găseşti ceva care ar fi putut fi sau care doar ţi se pare că ar fi putut fi altfel. Asta era. Atunci ne întrebam dacă e bine, dacă nu e bine. Acum ştim sigur că e bine", îşi aminteşte Dorel Vişan.