Sute de magistrati au protestat pe treptele Curtii de Apel Bucuresti

• Tweet

Aproximativ 700 de magistraţi de la mai multe instanţe şi parchete din ţară s-au adunat, ieri, pe treptele de la Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii şi judecătorii au protestat tăcut, timp de o oră, iar unii au ţinut în mâini Constituţia sau foi pe care era scris jurământul de magistrat. Manifestări similare au avut loc în mai multe oraşe.

Judecătorul Dragoş Călin, care a protestat, ieri, pe treptele de la Curtea de Apel Bucureşti faţă de proiectele de modificare a legilor Justiţiei şi iniţiativele legislative pentru modificarea Codurilor penale, a afirmat că manifestarea organizată de magistraţi nu are nicio legătură cu politicul, ci vizează justiţia demnă din România, cea care se adresează cetăţeanului. Domnia sa a explicat: "Nu au nicio legătură cu politicul, absolut nicio legătură cu politicul. Ele vizează cariera noastră de magistraţi şi vizează justiţia demnă din România, justiţie care se adresează cetăţeanului în primul rând, şi nu magistratului. Un magistrat bine pregătit şi cu un sistem de justiţie foarte bine pus la punct şi stabil din punct de vedere al legislaţiei este mult mai important pentru cetăţean decât orice altă chestiune".

Întrebat ce mesaj le transmit parlamentarilor magistraţii aflaţi la protest prin aprinderea lanternelor de la telefoanele mobile, judecătorul a răspuns că reprezintă o speranţă şi o invitaţie la dialog: "Orice luminiţă înseamnă o speranţă, o invitaţie pentru dialog. Noi suntem aici, suntem apţi de dialog, este rândul dumneavoastră să acţionaţi şi să nu modificaţi unilateral legile Justiţiei. Într-un stat democratic, legile Justiţiei, cele care privesc statul de drept, nu se fac exclusiv în puterea politică, ci vizează în primul rând un dialog cu magistraţii". La rândul său, procurorul Antonia Diaconu a afirmat că parlamentarii ar trebui să ţină cont şi de ce spun magistraţii, dar şi oamenii.

"Speranţa moare ultima şi noi suntem aşa tenace de felul nostru, deci avem speranţă. Deocamdată nu este totul pierdut, mă gândesc că cei care sunt în Parlament ar trebui să ţină cont şi de spunem noi, cei care lucrăm, şi de ce spun oamenii", a declarat Diaconu, întrebată de jurnalişti dacă mai există vreo speranţă ca magistraţii să fie ascultaţi, potrivit Agerpres. Procurorul a explicat că a ales să protesteze pentru ca magistraţii să fie lăsaţi să îşi facă treaba nestingheriţi. "Am venit aici strict în interesul cetăţeanului, nu neapărat pentru noi, pentru că noi ne facem datoria zi de zi, dar am vrea să fim lăsaţi să ne facem datoria ca până acum, iar instrumentele de care ne-am folosit până în prezent să înfăptuim Justiţia să rămână la fel, astfel încât să putem să ne continuăm activitatea nestingheriţi. Noi suntem aici pentru nişte principii, pentru a putea face Justiţie şi, în primul rând, pentru cetăţeni", a adăugat Diaconu.

Întrebată ce va face dacă legile vor fi adoptate, Antonia Diaconu a răspuns: "Noi sperăm să nu fie adoptate, pentru că tocmai de asta am ajuns aici. După cum bine ştiţi, nu cred că după Revoluţie a mai fost vreun protest al magistraţilor. Deci, pentru asta am ajuns aici, pentru că sperăm că cei care au acum posibilitatea să ne asculte pe noi şi pe cetăţeni să facă în aşa fel încât lucrurile să intre pe făgaşul normal". Potrivit procurorului, legea le permite magistraţilor să protesteze. "Nu au voie să facă grevă magistraţii. Noi nu facem grevă, noi doar protestăm, ne-am strâns pe scările Palatului Justiţiei şi doar protestăm tăcut, nu am făcut grevă, nu ne interzice legea să facem proteste".

Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis, ieri, preşedintelui Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, o scrisoare deschisă în care precizează că "Justiţia trebuie să rămână putere a statului, a oamenilor drepţi". "Magistraţii sunt parte a societăţii care, dincolo de statut, atunci când au nemulţumiri şi atenţionează asupra unor iminente şi majore disfuncţii de sistem, prin iniţierea unor reglementări, trebuie să le facă cunoscute prin modalităţi care să nu afecteze profesia, prestigiul, interesele pentru care se înfăptuieşte Justiţia. Justiţia trebuie să rămână putere a statului, a oamenilor drepţi, pentru noi toţi", declară preşedintele CSM, Mariana Ghena. Judecătorii şi procurorii şi-au exprimat astfel nemulţumirea pentru faptul că parlamentarii nu au ţinut cont de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii - care a dat un aviz negativ - referitor la modificările Codului penal şi a Codului de procedură penală.