Soluţia: impozite mai mari pe salariile babane

• Tweet

România este alături de Lituania ţara unde se înregistrează cele mai mari inegalităţi între salariul minim şi cele mai mari câştiguri salariale din spaţiul UE 28. O soluţie pentru reducerea acestor discrepanţe este introducerea unei cote diferenţiate de impozit în funcţie de venit, potrivit Academiei Române. Ideea este şi în atenţia actualului guvern care ar putea modifica schema de impozitare a veniturilor începând din 2018.

"Cotă diferențiată de impozit pe veniturile mari, cu un al doilea nivel, superior cotei standard de 16%, aplicat veniturilor mari, de exemplu superioare limitei inferioare a ultimei decile de venit sau de peste trei ori salariul mediu brut", se arată în Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, publicată recent de către Academia Română. Asta înseamnă că în România am putea avea două nivele de impozit pe venit: cel actual pentru câştigurile brute mai mici de trei ori salariul mediu brut şi una mai mare peste această valoare.

Şi cabinetul Grindeanu discută despre impozitarea diferenţiată a veniturilor. Vicepremierul Daniel Constantin a declarat în luna ianuarie că în Guvern există o "discuţie" pe tema introducerii unor impozite diferenţiate pentru anumite tipuri de venituri, măsură care ar putea să se aplice din 2018. Pe de altă parte, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat că nu s-a stabilit nimic, dar a adăugat că nici acum nu există cotă unică. „ Cotă unică înseamnă 16% la tot. Nu există aşa ceva. Noi am spus în campania electorală că impozitul pe venit sub 2.000 de lei va scădea la 0%, ceea ce românii au votat, peste 2.000 de lei se va duce la 10% - ceea ce românii au votat, şi aşa se va întâmpla", a susținut liderul PSD.

Foarte puţini români au salarii mai mari de 9.771de lei, echivalentul a trei salarii medii pe economie, care acum este de 3.257 de lei. Din cei 4.700.000 de angajaţi activi înregistraţi cu contracte de muncă la Revisal, mai puţin de 30.000 câştigă peste trei salarii medii. Cei mai bine plătiţi 10% dintre români câştigă, în medie, de 4,6 ori mai mult decât cei mai slab plătiţi. Raportul dintre salariul minim şi cel mediu este printre cele mai mici din spaţiul european, se mai arată în Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani.

Tabloul salariilor în România

În România lucrează oficial circa 4,7 milioane de oameni cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, potrivit Ministerului Muncii; Aproape 1,2 milioane de salariaţi sunt bugetari, restul lucrează la privaţi; Peste 1,5 milioane de angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie respectiv cu 1.450 de lei brut; Aproape 2,3 milioane de oameni câştigă între salariul minim şi salariul mediu; Alţi 660.000 de români au căştiguri cuprinse între unul şi două salarii medii, iar alţi 135.000 între două şi trei salarii medii; Numai 30.000 de români câştigă peste 9.771 de lei;

Statele membre cu cel mai mare număr de lucrători cu salarii mici sunt Letonia (25,5%), România (24,4%), Lituania (24%) şi Polonia (23,6%). Pe ansamblul Uniunii Europene, unul din şase lucrători e inclus în această categorie

Doi din zece români trăiesc din autoconsum

România are un nivel ridicat al inegalității nu numai ca urmare a politicii salariale, dar şi ca urmare a unei structuri nefavorabile a ocupării, se arată în strategia Academiei Române. "La cei mai săraci 20% dintre români, autoconsumul reprezintă 40% din veniturile familiei, iar veniturile salariale numai 13%, în timp ce la cei mai bogaţi 20% dintre români autoconsumul coboară sub 5%, iar salariile trec de 71%", se precizează în documentul citat. Restul veniturilor provin din venituri ocazionale, din ajutoare sociale, şomaj sau alte forme de cîştiguri. Pentru remedierea acestei situaţii, academicienii suusţin creşterea graduală a salariului minim care să fie calculat în funcţie de un coş de consum actualizat periodic ca structură şi preţ. Repreyentanţii Academiei nu sunt de acord cu argumentul productivităţii muncii scăzute care a fost permanent invocat pentru menţinerea scăzută a salariului minim considerat de prim interes pentru mediul privat micro şi mic, dar şi stimulent pentru atragerea de capital străin. "Argumentul dispare însă la stabilirea salariilor şi pensiilor unor grupuri de putere, finanţate public", se arată în raportul Academiei Române.