Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, traditii si obiceiuri. De ce este bine sa aprinzi o lumanare pe 8 noiembrie

• Tweet

Dintre toti Sfintii ingeri, cei mai mari binefacatori ai oamenilor s-au aratat Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, din care motiv se si pomenesc astazi, cu alese praznuiri si cantari de lauda, dimpreuna cu toate cetele ingeresti, ei fiind totodata si patroni spirituali ai Jandarmeriei Romane

In tara noastra cultul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil este foarte raspandit. Numeroase sunt bisericile si manastirile cu hramul Sfintilor Arhangheli, numerosi sunt si credinciosii romani care le poarta numele. Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt sarbatoriti pe 8 noiembrie de credinciosii ortodocsi si, odata cu ei, toti ingerii, considerati in traditia populara pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, numele sarbatorii fiind Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. In popor li se mai spune Sfintii Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.

,,Luna noimbrie, din punct de vedere religios are in centru, sarbatoarea sfintilor crestini Mihail si Gavriil. Prima saptamana din luna este intitulata Saptamana Miristei, deoarece este saptamana in care se termina insamantarile de toamna si incepe aratul miristilor pentru insamantarile de primavara. Cea de-a doua saptamana are in centru sarbatoarea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, cei cu sabii si puteri ocrotitoare asupra oamenilor si a turmelor de oi.''

In calendarul popular soborul Sfintilor Mihail si Gavril se serbeaza trei zile, in 8, 9 si 10 noiembrie. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Ziua de 8 noiembrie a inceput a fi praznuita in Biserica ca sarbatoare a ingerilor, in veacul al cincilea si s-a raspandit repede in tot Rasaritul crestin. Vorbind despre ingeri, Biserica ne invata ca sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase Lui Dumnezeu, trimisi de Acesta sa fie prieteni si ocrotitori ai oamenilor. Sfintii Arhangheli sunt cei dintai ingeri mijlocitori intre Dumnezeu si noi oamenii. In traditia populara romaneasca, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt fiinte divine omniprezente in viata oamenilor, veghind din ceruri si, mai ales, de pe pamant, asupra muritorilor, arzandu-le pacatele marunte, avand grija ca sufletele sa le fie curatate de greseala cu prilejul posturilor si rugandu-se la Dumnezeu pentru ei.

Sfantul Arhanghel Mihail al carui nume inseamna in limba ebraica ,,Cine este ca Dumnezeu?'' este cel care s-a luptat cu ingerii rai. La inceput toti ingerii au fost buni si intelepti. Dupa incercarea la care i-a supus Dumnezeu, inainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adica cei condusi de Lucifer, s-au razvratit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare razboi in cer. Mihail si ingerii cei buni au invins, iar cei rai au fost aruncati din cer, devenind demoni.

Sfantul Mihail este vazut in mod traditional drept un inger razboinic, aflat mereu in lupta cu diavolii. Dupa ce dracii au cazut din ceruri in beznele nepatrunse ale iadului, vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail si-a inaltat mana dreapta si a blagoslovit ca fiecare diavol sa ramana in locul unde a fost surprins de blagoslovire. In acest fel, dracii au fost haraziti locurilor unde se aflau atunci, in haurile pamantului, pe pamant, in ape sau in vazduh.

Peste soborul ingerilor buni, Dumnezeu l-a randuit, pe veci conducator, pe Arhanghelul Mihail.

In decursul timpului, Arhanghelul Mihail i-a vestit lui Lot pieirea Sodomei si Gomorei, i s-a aratat lui Iacov cand fugea de fratele sau Isav, l-a intarit pe Iosua, fiul lui Navi, inainte de inceperea cuceririi Canaanului.

In popor se spune, ca Sfantul Mihail nu pregeta sa se razboiasca cu diavolii si sa-i infranga ori de cate ori acestia incearca sa fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu fortele intunecate este harazita a dura pana la sfarsitul lumii, cand va suna din trambita pentru a scoate mortii din morminte si va duce batalia decisiva cu diavolul.

In legendele populare se spune ca Sfantului Mihail, Dumnezeu i-a dat sa poarte soarele si luna, el fiind cel care da drumul soarelui sus pe cer cand e vara si sub mana caruia sunt toate vietatile si oamenii, atat cei vii cat si cei morti. In alte legende, Sfantul Mihail este cel care are cheile iadului din care slobozeste treptat gerul, spune etnologul Ania Moldoveanu.

Sfantul Mihail este protectorul direct al calugarilor, al armatelor crestine, al voievozilor, care purtau cu ei pe campul de lupta icoana Marelui Arhanghel. Sfantul Arhanghel Mihail, Aparatorul Credintei, este cel mai invocat in slujbele bisericesti pentru a pazi de razboi, precum si a obtine biruinta in cazul unei lupte. Este infatisat in iconografie purtand in mana o sabie de foc si are misiunea sa pazeasca Legea Lui Dumnezeu si sa-i biruiasca pe dusmani.

Sfantul Arhanghel Gavriil al carui nume inseamna in limba ebraica, ,,barbat - Dumnezeu'', nume ce contine concentrat vestea ca Dumnezeu se va face barbat si isi va asuma firea omeneasca ,,a binevestit Nasterea Domnului si a Sfantului Ioan Botezatorul, a talcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit nasterea Fecioarei Maria si a hranit-o pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu in Sfanta Sfintelor. Se presupune ca tot el a pravalit piatra de la mormantul Mantuitorului vestind Invierea Domnului femeilor mironosite.'' (Diac. George Aniculoaie)

Arhanghelul Gavriil a fost ingerul pazitor al Lui Iisus Hristos pe pamant, El este cel care a vestit intregii omeniri nasterea Domnului, fiind asociat revelatiei divine, dar si milosteniei si indurarii. El este arhanghelul - mesager, cel prin intermediul caruia divinitatea transmite vesti si mesaje omenirii, dar si cel care patroneaza Paradisul. El transmite oamenilor, prin gratia divina, inspiratie, intuitie si harul clarviziunii.

Parintele Dumitru Staniloae marturiseste pe baza sfintelor noastre predanii, ca Arhanghelul Gavriil este singurul caruia i s-a descoperit misterul intruparii Fiului Lui Dumnezeu. Astfel, desi nu face parte din ceata ingerilor aflata in prima triada si nemijlocit langa Dumnezeu, se face luminator al acesteia. Ii invata pe cei ce ii sunt superiori sa "ridice portile vesnice", ca Cel ce S-a imbracat in trup pentru negraita iubire de oameni, sa urce si sa stea mai presus de toata Incepatoria si Puterea. Cele mici sunt facute mari prin har. Aceasta o spune si Sfantul Apostol Pavel: "Acum, zice, s-a facut cunoscuta prin Biserica, Incepatoriilor si Stapaniilor, intelepciunea cea de multe feluri a Lui Dumnezeu" (Ef. 3, 10).

Sfantul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor crestine, al familiei crestine, protectorul mamelor care nasc copii, ca si protectorul copiilor si al calugaritelor iubitoare de feciorie si iubitoare de Hristos.

Drept recunostinta pentru acesti doi ingeri, Biserica ortodoxa a randuit ca acestia sa fie pictati pe doua dintre usile Sfantului Altar. Unul cu crini in mana, semn al bunei vestiri, iar celalalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost randuita la poarta Edenului.

Sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavriil este prilej de aniversare pentru 1,3 milioane de romani. Dincolo de un pahar de vin servit la masa cu cei dragi, sarbatoarea are semnificatii profund religioase la care se adauga, desigur, credintele populare.

Daca din punct de vedere statistic, cifrele arata sec, ca cei mai multi dintre romanii care isi aniverseaza onomastica de Sfantul Mihail si Gavriil sunt majoritatea barbati si ca cele mai frecvente nume sunt Mihai, Gabriel, Mihail si Gavril, din punct de vedere religios si al credintelor populare, sarbatoarea are semnificatii mult mai bogate.

Arhanghelii din calendarul bisericesc ortodox sunt conducatorii cetelor de ingeri si sunt reprezentati cu aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei asupra raului. Mai mult decat atat, ei sunt calauzele sufletelor celor adormiti in drumul lor spre Rai.

In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decat Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun ca el poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor. Daca acestora le este scris sa moara, Arhanghelul Mihail sta la capul lor, in partea dreapta. Se crede ca in stanga sta diavolul, gata sa insface sufletul celui care trece in nefiinta, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezandu-i Necuratului capul cu sabia. Incaperea, se spune ca se umple de sange, motiv pentru care totul trebuie spalat si curatat in camera respectiva. Daca bolnavilor le este dat sa traiasca, atunci Sfantul Mihail sta la picioarele lor.

De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.

In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca ,,ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se Lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora''. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele. De aceea, multe familii crestine ii aleg ca patroni si ocrotitori spirituali ai casei si ai gospodariei, iar icoana Sfintilor Arhangheli este intalnita in casele multor romani. De asemenea, generatii la randul se roaga ingerului pazitor, pe care-l primeste fiecare din noi la Botez, pentru spor si sanatate. Sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavriil aduna in fiecare an multime de pelerini la hramurile manastirilor si bisericilor cu acest nume si deschide an de an targuri traditionale peste tot in tara, cu programe artistice, dansuri populare si bunatati autohtone.

Ziua de 8 noiembrie este totodata un hotar intre toamna si iarna. Oamenii din popor cred ca Marmareau, sotia lui Scaraotchi vrea cu orice pret ca iarna sa se abata imediat asupra oamenilor, insa Arhanghelul Mihail are rolul de opri venirea brusca a anotimpului rece. In popor, ziua de 8 noiembrie mai poarta si numele de "vara arhanghelilor". Vremea in aceasta zi este mai calda decat ar trebui sa fie in aceasta perioada a lunii. Pe langa aceasta zi calda, traditia spune ca intre sfintii Mihail si Gavriil si ziua de Craciun trebuie sa aiba loc si "vara iernii", adica vreo 3-4 zile caldute si binevoitoare.

De Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, in satele de odinioara nu se lucra de loc, oamenilor le era frica de Sfintii Arhangheli, despre care se spune ca iau sufletele celor care mor. Daca vor muri, la momentul mortii, se vor munci groaznic sa le iasa sufletul din trup. In popor se spune ca nimeni nu stie cand va muri, secretul momentului mortii este bine pastrat de Sfintii Arhangheli. Daca oamenii ar sti acest lucru s-ar descuraja si nu ar mai munci, ceea ce nu ar fi bine, munca pana in pragul mortii fiind considerata sfanta. Arhanghelul Mihail, ducea sufletul raposatului in fata Scaunului Lui Dumnezeu, care cantarind pacatele si virtutile din viata a celui decedat, hotara unde sa astepte dreapta Judecata de Apoi. In Rai sau in iad.

In satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti, ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Mosii de Arhangheli". In biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta. Lumanarile care se aprind la biserica in ziua de 8 noiembrie sunt considerate a fi adevarate talismane pentru cei care au trecut in lumea umbrelor si a tacerii. Aceste lumanari "tin de lumina" in lumea de dincolo. Se aprind insa lumanari si pentru cei vii, pentru sanatate, pentru a fi feriti de rele si napaste.

,,Conform traditiei, in ajunul sarbatorii se oficiaza slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenti ierarhul locului si alti invitati, precum si o multime de credinciosi. In unele locuri, privegherea dureaza toata noaptea, fiind insotita de litie, acatistul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea si alte citiri si cantari.

 In aceasta zi, dupa slujba religioasa, se citesc rugaciuni de dezlegare pentru cei prezenti, dupa care preotul se dezbraca de vesmintele preotesti si le pune peste credinciosi, gestul avand leac pentru multe boli, in special cele mintale. In timpul Sfintei Liturghii, la iesirea preotului cu sfintele daruri, multi credinciosi pun in calea preotului haine pentru a trece peste ele si a obtine vindecare si sfintenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor daruiesc credinciosilor cozonac si un pahar cu vin sau organizeaza o agapa frateasca in curtea bisericii sau in interiorul acesteia.'' (Stefan Popa) In ziua praznicului se mananca peste, pentru a fi sprinteni ca pestele, pentru a fi feriti de boala si de paguba.

Tot in aceasta zi, finii aduc daruri de colacei nasilor, un obicei nu chiar intamplator, intrucat, la cununie, cele doua lumanari tinute de nasi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail si Gavriil.

In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita ,,turta arietilor''(arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare.