Sentinta definitiva pentru tortionarul Ion Ficior. Numele lui este legat de moartea brutala a sute de deținuți politici

Postat la: 29.03.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

Dupa Alexandru Visinescu, inca un tortionar ar putea plati pentru faptele sale. Ion Ficior, fostul comandant al Penitenciarului Periprava isi afla astazi sentinta definitiva. Anul trecut, judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti i-au dat 20 de ani de inchisoare, insa el a contestat hotararea. Avocatii lui Ficior au invocat prescrierea faptelor pentru care este acuzat.

Procurorii ii leaga numele de moartea a 103 detinuti politici, care au sfarsit in conditii greu de imaginat. Curtea de Apel Bucuresti, care in primavara anului trecut l-a condamnat pe Ion Ficior la 20 de ani cu executare, noteaza in motivarea deciziei ca regimul aplicat de acesta la Periprava a fost unul prin care si-a propus lichidarea fizica si psihica a detinutilor, pedeapsa care s-ar fi cuvenit fiind cea pe viata.

In luna martie 2016, un complet de judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti a hotarat condamnarea la 20 de ani de inchisoare a fostului comandant de la Periprava, acuzat de crime impotriva umanitatii dupa ce sub coamanda sa ar fi murit peste 100 de detinuti politic, decizia nefiind definitiva. Magistratii au motivat acum hotararea, notand, printre altele, ca sunt probe care arata ca regimul impus de Ion Ficior a dus la lichidarea fizica si psihica a acelor oameni.

"A rezultat ca regimul de detentie elaborat si aplicat de catre inculpat, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei de munca Periprava, a fost unul de natura sa conduca la lichidarea fizica si psihica a detinutilor", se arata in motivare. Curtea de Apel Bucuresti retine ca bolile care au dus la decesul detinutilor au fost cauzate de mizerie si lipsa de hrana, ca rezultat al regimului aplicat de Ion Ficior.

Ion Ficior s-ar face vinovat si de bataile aplicate detinutilor, pe motiv ca acestea erau aplicate "fie la ordinul, fie cu acordul" sau, fiind "prezent la locul unde se administrau aceste batai." "Chiar daca inculpatul nu era comandant al coloniei, in anii 1958-1959, el era cel care se implica in pedepsirea detinutilor, el era cel care era cunoscut de detinuti ca fiind sef in colonie, comportandu-se ca atare si avand puteri de facto in acest sens", se arata in document.

Curtea de Apel Bucuresti sustine ca din probele administrate de parchet reiese ca detinutii care se imbolnaveau erau lasati sa moara, iar cei declarati inapti "in loc sa fie tratati erau lasati sa moara de foame." Explicatiile lui Ion Ficior, potrivit carora "detinutii nu au venit pentru a trai ci pentru a murit, pentru a permite regimului comunist sa se dezvolte", sunt catalogate de instanta ca fiind "unele cu iz de ironie, neechivoce si in acord cu actiunle sale."

Completul de judecata noteaza ca la alegerea pedepsei s-a avut in vedere si "trecerea unui interval nerezonabil de timp in care institutiile statului au ales sa traga la raspundere vinovatii si faca dreptate putinelor victime ale sistemului care inca supravietuiesc." Judecatorii noteaza ca pedeapsa care "s-ar fi cuvenit fata de gravitatea deosebita si urmarile infractiunii" ar fi fost detentiunea pe viata.

"Din acest punct de vedere, desi pedeapsa care s-ar fi cuvenit inculpatului fata de gravitatea deosebita si urmarile infractiunii sale, ar fi fost detentiunea pe viata, totusi, avand in vedere tardivitatea cu care autoritatile statului au ales sa demareze procedurile judiciare dar si varsta deosebit de inaintata a inculpatului, Curtea apreciaza ca aplicarea pedepsei inchisorii, la maximul special al acesteia, este de natura sa satisfaca toate scopurile pedepsei", sustine instanta.