Senatul amana din nou discutarea solicitarii DNA in cazul Corlatean

• Tweet

Biroul Permanent al Senatului a amanat din nou astazi discutarea solicitarii DNA de urmarire penala a fostului ministru de Externe Titus Corlatean in dosarul alegerilor prezidentiale din 2014.

La fel ca si saptamana trecuta, nu a existat cvorumul necesar pentru a lua act de solicitarea DNA, pas necesar inaintea trimiterii acesteia catre Comisia juridica. DNA a solicitat inceperea urmaririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlatean, pentru impiedicarea votului in diaspora la alegerile prezidentiale din 2014. DNA il acuza pe Corlatean de abuz in serviciu si de impiedicarea exercitarii drepturilor electorale.

Laura Codruta Kovesi a precizat ca dosarul "Vot Diaspora 2014" are 19 volume si au fost audiati in acest dosar inclusiv ambasadori. "Au fost audiati si ambasadori si sefi ai misiunilor diplomatice, au fost audiati si functionari din cadrul ministerului. Pot sa va spun ca atasat referatului procurorului au fost inaintate 19 volume, copii ale dosarului, in care se regasesc declaratii de martori, persoane sau functionari care au fost implicati in aceste activitati. Sunt documente ridicate de la diverse institutii publice, alte date si informatii pe care se bazeaza probatoriul in acest moment", a spus sefa DNA.

Procurorii arata ca exista suspiciuni in privinta faptului ca, Titus Corlățean, ministru de Externe in 2014, ar fi organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte. DNA considera ca limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

Folosul necuvenit ar fi constat in limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Procurorii considera ca fostul ministru de Externe a nesocotit unele dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane si a organizat, fără vreo documentare ori justificare, secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.