Scandalul Protocolului intre Parchetul General si ofiţeri ai serviciilor de informaţii pentru activităţi de urmărire penală

• Tweet

Contribuţia ofiţerilor de informaţii a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţa de judecată, aceştia nedesfăşurând niciun fel de activităţi de urmărire penală, precizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

În contextul "dezbaterilor în spaţiul public cu privire la prevederile Protocolului dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii", Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie precizează că încheierea unui protocol de cooperare a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul Serviciului Român de Informaţii (SRI). Prin urmare, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituţională.

"În cadrul acesteia, contribuţia ofiţerilor de informaţii a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţa de judecată. Ofiţerii serviciilor de informaţii - în unele cazuri s-a lucrat şi cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI - nu au desfăşurat nici un fel de activităţi de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală şi din care reiese că activităţile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofiţeri de poliţie judiciară sub conducerea şi coordonarea procurorilor. În mod concret, atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu - montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu - filaje)", se arată în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Instituţia precizează că protocolul şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.