Replica administratorilor de pensii private, după declaraţia ministrului Finanţelor: „Avem cele mai mici comisioane"

Postat la: 07.08.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a transmis luni mai multe precizări după ce ministrul Finanţelor declarase că „în conturile administratorilor se duc comisioane de sute de milioane de lei în loc să vină în pensiile românilor". APAPR precizează că are cele mai mici comisioane.

„Există un principiu european, care spune să nu iei comisioane din ceea ce nu ai făcut. Or, administratorii de pensii - Pilonul II - iau acele comisioane de administrare, sute de milioane de lei, bani care se duc în conturile lor în loc să vină în pensiile românilor. Probabil că la început s-au avut în vedere şi profiturile administratorilor, şi gestionarea în câştig pentru pensii, dar acum nu ştiu dacă acel comision îşi mai are raţiunea", a spus Ionuţ Mişa duminică, într-o emisiune la Antena 3.

În replică, APAPR transmite că în România se regăsesc costurile de administrare printre cele mai mici din Uniunea Europeană. „Din toate evaluările interne şi la nivelul Uniunii Europene (de exemplu, studiul european independent realizat de Federaţia Asociaţiilor Consumatorilor de Produse Financiare - Better Finance), nivelul costurilor administrării Pilonului II în România se numără printre cele mai scăzute din UE, în contextul celor mai bune performanţe financiare", arată APAPR.

De asemenea, „potrivit celui mai recent studiu al IOPS (Organizaţia Internaţională a Autorităţilor de Supraveghere a sistemelor de pensii private), Pilonul II din România are una dintre cele mai mici rate de comisionare la nivel global, în condiţiile unui procent de 8,67% faţă de o medie a sistemelor analizate de 11,51%, pe o durată de 20 de ani şi, respectiv, de 12,29% faţă de o medie de 16,14%, pe o durată de 30 de ani. Acestea reprezintă ratele compuse de comisionare şi confirmă că sistemul de pensii din România este printre cele mai ieftine pentru participanţi dintre cele aproape 40 de pieţe analizate", precizează asociaţia.

Potrivit APAPR, în cei 9 ani de activitate fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare contribuţii brute de 28,2 miliarde de lei, diferenţa până la activele nete de 35,1 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro) în sumă de 6,91 miliarde de lei (peste 1,51 miliarde de euro) reprezentând câştigul total obţinut din investiţii, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul participanţilor români. „Cu alte cuvinte, românii au câştigat de pe urma Pilonului II sume totale de peste un miliard şi jumătate de euro, doar din investiţiile fondurilor, sume care se adaugă contribuţiilor deja virate în conturile lor personale". În plus, potrivit calculelor Asociaţiei, peste 92% din investiţiile Pilonului II sunt realizate în România. „Astfel, banii de pensii private ai românilor contribuie la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă din ţara", mai arată asociaţia.

Potrivit calculelor APAPR realizate pe baza informaţiilor publice, în ultimele 12 luni pentru care există date (iunie 2016 - iunie 2017), comisionul mediu perceput în cadrul Pilonului II a fost de 0,98% din activul net. În aceeaşi perioadă (iunie 2016 - iunie 2017), randamentul mediu net al tuturor fondurilor de pensii din Pilonul II a fost de 7,38%. „Acest nivel de eficienţă se datorează şi investiţiilor importante făcute de administratori în infrastructura sistemului şi în asigurarea respectării celor mai ridicate standarde de securitate pentru economiile participanţilor. În marea majoritate a cazurilor, aceste investiţii nu au fost încă recuperate, dar administratorii au înţeles încă de la început faptul că sistemul de pensii private este conceput pe termen lung. Întârzierea recuperării investiţiilor iniţiale a venit şi pe fondul abaterii de la calendarul iniţial de creştere a contribuţiei", precizează APAPR.

Reprezentanţii administratorilor de fonduri de pensii reamintesc că nivelul contribuţiei ar fi trebuit să ajungă la 6% din venitul brut al tuturor participanţilor încă din 2016. „Amânările succesive de majorare a contribuţiei faţă de calendarul iniţial au venit însă, în special, în detrimentul participanţilor care ar fi avut în plus, în conturi, o sumă de cel puţin 4,2 miliarde de lei dacă nu ar fi existat îngheţarea contribuţiilor în 2009, 2015 şi 2016", arată managerii de fonduri. „Având în vedere aspectele mai sus menţionate, APAPR îşi exprimă deplina disponibilitate pentru dialog cu autorităţile şi factorii de decizie pentru a clarifica orice aspecte legate de funcţionarea sistemului, în beneficiul participanţilor", menţionează asociaţia.