Propuneri UNJR pentru legile Justiţiei: Închisoare pentru oamenii din Servicii care racolează magistraţi

• Tweet

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România(UNJR) vrea să scoată serviciile de informaţii din Justiţie prin lege, o serie de modificări propuse la actele normative privind sistemul judiciar prevăzând pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru racolarea sau tentativa de racolare a judecătorilor, procurorilor sau personalului asimilat. De asemenea, UNJR propune ca protocoalele emise sau co-semnate de CSAT sau Servicii, care au legătură cu Justiţia, să fie considerate informaţii de interes public.

Potrivit modificărilor propuse de UNJR la legea 303/2004, „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii", cu evidenţierea, faţă de forma veche a legii, a sintagmei „vreunui serviciu de informaţii". Mai mult, Uniunea propune ca racolarea acestora sau tentativa să fie o infracţiune ale cărei limite majorate să ajungă până la 15 ani de închisoare.

„Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de alineatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseste cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţiii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte", este propunerea UNJR, ajunsă pe masa parlamentarilor din Comisia specială pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în justiţie.

Modificarea vine în condiţiile în care vechea reglementare impunea interdicţii în cazul magistraţilor, însă nu impunea nicio pedeapsă pentru cei din serviciile de informaţii care racolau sau încercau să o facă. Personalul din sistemul judiciar mai sus menţionat „completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii", se precizează în documentul UNJR.

Verificarea veridicitatii datelor ar urma să se facă de către CSAT şi Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. UNJR propune instituiea obligaţiei serviciilor de informaţii de a pune la dispoziţia comisiilor parlamentare de control toate datele, informaţiile sau documentele necesare în acest sens".

„Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Aparare a Ţării sau de un serviciu de informaţii care priveşte sau are legatură cu justiţia este informaţie de interes public", este o altă modificare propusă de Uniunea Naţională a Judecătorilor.

„Existenta unor hotărâri secrete, luate de autorităţi administrative, este incompatibilă cu rigorile statului de drept. Transparenţa tuturor normelor ce vizează sau afectează în orice mod administrarea şi funcţionarea justiţiei este o garanţie fundamentală a independenţei acesteia, ca drept fundamental al cetăţeanului, prevazută ca atare în documente ale organismelor internaţionale în care România este parte. Astfel, la punctul 14 din documentul Magna Carta, adoptat de CCJE, se arata : „Justiţia trebuie să fie transparentă şi să fie publicate informaţiile legate de funcţionarea sistemului judiciar."", îşi motivează UNJR propunerile.