POSTUL CRACIUNULUI - Tradiţii şi superstiţii

• Tweet

Vechi de când lumea, postul Crăciunului nu este neapărat o perioadă de abstinenţă şi interdicţii severe. Pe lângă rânduiala sa disciplinară, postul Sfântului Martin sau al Ignatului, cum mai este numit, renaşte tradiţii şi superstiţii captivante de pe vremea bunicilor.

1. Din timpuri străvechi, oamenii credeau că în alimentele „de dulce", mai ales în carne există forţe malefice, iar prin alimente sufletul morţilor intră în corpul celor vii. De aici şi superstiţia ca părinţii trebuie să postească înaintea naşterii copilului, mirii înaintea nunţii şi rudele în perioada doliului.

2. În timpul postului, fetele adună făină din care fac plăcinte de Crăciun, pe care le dau apoi colindătorilor. În acest fel, ele se vor face plăcute şi iubite.

3. Postul Ignatului este un post al bucuriei... în biserică. În această perioadă în biserică se cântă colinde tradiţionale, slujbe şi rugăciuni specifice cum este Rozariul.

4. La sate, bătrânii evitau să dea cu împrumut ceva din casă în această perioadă. Superstitia spune că se vor înmulţi lupii şi vor coborî in sat.

5. În unele zone oamenii fac focuri mari pentru îndepărtarea spiritelor rele.

6. În postul Crăciunului încep şezătorile, când tinerii şi bătrânii deopotrivă se strângeau în zilele lucrătoare pe la casele fiecăruia pentru a toarce lână şi a ajuta la treburi gospodăreşti. Se spuneau poveşti, cântece şi ghicitori, iar gazdele serveau ajutoarele cu nuci mere şi pere din fân.

7. Bătutul pernelor este un obicei practicat de fetele nemăritate care nu şi-au găsit încă ursitul. Se spune că "bătutul pernelor" poate îmblânzi soarta acestora şi le aduce peţitori.

8. Pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, numită şi Ovidenie, se aprind luminări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. Se împart nuci, colaci şi turte de mălai.

9. În dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, despre care spuneau căci se credea că sunt bune de friguri în tot anul.

10. Magia viziunii privind naşterea lui Iisus Hristos capătă valenţe magice pentru clarvăzătoare. Se spune că în această zi cerul se deschide şi animalele vorbesc, iar bătrânele cu har descântă mai bine.

11. În noaptea de Ovidenie se spune că descântătoarele fac „privegherea apei". Femeile pun un vas cu apă peste noapte pe care o folosesc pentru dureri de piept şi cap sau pentru vedere.

12. Bătrânele de la sate mai cred şi astăzi că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc şi numai cei curaţi la suflet pot vedea „dincolo".

13. De Sfântul Matei, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine; lumina care se reflectă în apă îi arăta acesteia chipul viitorului soţ.

14. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.